*Strategiile de vizitare a ariilor naturale protejate aprobate de aleşii judeţeni mizează şi pe cererea de produse tradiţionale
*Strategiile de vizitare a ariilor naturale protejate aprobate de aleşii judeţeni mizează şi pe cererea de produse tradiţionale
Cererea în creştere pe piaţa naţională şi internaţională pentru destinaţiile ECO, cât şi pentru produsele tradiţionale şi ecologice, deschid lista oportunităţilor din strategiile de vizitare şi a planurilor de management pentru ariile naturale protejate şi siturile de importanţă comunitară Penteleu şi Siriu.
Astfel, după ce prinţul Charles şi Wild Carpathia au ajuns să promoveze în Marea Britanie frumuseţea Munţilor Carpaţi, tot pe biodiversitatea ridicată a celor două zone, pe ospitalitatea şi pe modul de viaţă tradiţional în comunităţile locale mizează şi reprezentanţii Consiliului Judeţean Buzău, instituţie care are în custodie cele două arii naturale protejate. Potrivit Strategiilor de vizitare şi a Planurilor de management pentru cele două situri, punctele tari constau în existenţa în zonă a unui sit Natura 2000, păstrarea unor tradiţii arhitecturale aparte, a unor legende şi simboluri, organizarea unor serbări folclorice consacrate, cum ar fi “Pe urme de baladă” (Gura Teghii), “Cât e Siriul de Mare” (Siriu), evenimente care atrag vizitatori şi din alte zone ale ţării. De asemenea, o parte dintre gospodarii locurilor din toate cele trei comune (Siriu, Gura Teghii, Chiojdu) care fac parte din zona menţionată mai practică şi acum meşteşuguri tradiţionale (ţesutul, torsul lânii, cusături populare, împletituri, obiecte de artizanat din lemn, dogărit, dulgherie, potcovărie etc.), meşteşuguri ale căror imagini captivează turiştii din ţările vestice.
Folosirea ilegală a resurselor, o ameninţare
În schimb, pe lista de puncte slabe ale analizelor economice pentru pregătirea acestor strategii se numără lipsa unor centre de informare, lipsa unor materiale şi mijloace de informare şi conştientizare a vizitatorilor, dezvoltarea insuficientă a infrastructurii şi serviciilor turistice, precum şi inexistenţa unei identităţi a siturilor şi a produselor specifice.
La capitolul “ameninţări”, pentru cele două zone sunt enumerate folosirea ilegală a resurselor naturale (lemn, vânat, pescuit etc.), lipsa aplicării prevederilor cu privire la folosirea terenurilor şi inexistenţa planurilor de amenajare a teritoriului în acord cu cerinţele siturilor Natura 2000. Un alt pericol îl constituie managementul defectuos al deşeurilor şi apei uzate. De asemenea, alte potenţiale pericole le reprezintă creşterea numărului de case de vacanţă sau pensiuni în extravilanul localităţilor şi nerespectarea traseelor turistice marcate, în aceste condiţii reprezentanţii instituţiei care are în custodie cele două zone, stabilind necesitatea desfăşurării unor campanii de educare şi informare a vizitatorilor care sunt interesaţi să descopere şi să înveţe lucruri noi despre cele două situri şi despre regiunea înconjurătoare.
În ceea ce priveşte evaluarea actualelor şi potenţialelor segmente de piaţă, reprezentaţii CJ Buzău consideră că principalele categorii de vizitatori sunt iubitorii de natură (ecoturiştii), turiştii atraşi de aventură, turiştii în familie, dar se mizează şi pe turismul ştiinţific (cercetarea habitatelor, a florei şi a marilor carnivore) şi pe grupurile de studiu regionale (studenţi, asociaţii etc.).