Sâmbătă, 3 decembrie, şedinţa Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Casa Municipală de Cultură „Florica Cristoforeanu”[…]
Sâmbătă, 3 decembrie, şedinţa Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Casa Municipală de Cultură „Florica Cristoforeanu” Râmnicu Sărat a debutat cu un scurt moment de divertisment susţinut de Matincă Costea, cel care timp de aproape patru decenii, cu o memorie de invidiat, pe scena Casei de Cultură şi în turnee, prin umor, a căutat să aducă zâmbetul şi buna dispoziţie în sufletele spectatorilor, pe un text de Ion Pribeagu, „Cum am făcut milităria”.
A urmat „lectorul de serviciu” Mihai Doina, cu un material „Sărbătorile de iarnă, sărbătorile lunii decembrie”. Se pare că lectorul de astăzi şi-a făcut bine lecţia şi are o notă bună din partea asistenţei. Să încercăm „să dăm glas” autorului:
„Folcloristica românească a grupat, în general, obiceiurile calendaristice în patru cicluri, care corespund celor patru anotimpuri. Dintre toate lunile anului, decembrie este cea mai bogată în sărbători ritualice şi elemente simbolice, care îşi au originea, fie în religie, fie în mitologie, fie în observaţiile de veacuri ale strămoşilor. Numele lunii vine de la latinescul „decem” = zece, deoarece era a zecea lună în calendarul roman. Popular luna decembrie se mai numeşte undrea, denumire derivată de la Andrei, sfântul creştin, ocrotitorul României, sărbătorit la 30 noiembrie. În spaţiul românesc obiceiurile de iarnă încep cu sărbătoarea Sf. Nicolae, numit şi Sân Nicoară. Această zi de 6 decembrie se leagă de data morţii Sf. Nicolae, celebrată atât de biserica Ortodoxă, cât şi de cea Catolică. Unii cercetători consideră că 6 decembrie este data vedeniei împăratului Constantin cel Mare, când Sf. Nicolae s-ar fi arătat în vis lui cerându-i să ierte pe trei ostaşi osândiţi la moarte. În noaptea dintre cinci spre şase decembrie copiii îşi pun ghetele la geam sau lângă uşă în aşteptarea moşului, care le va umple de daruri ori le va oferi o nuieluşă celor care nu au fost cuminţi .această nuieluşă trebuie să fie din lemn de măr, iar dacă acesta e pusă în apă şi va înflori până la Naşterea Domnului, înseamnă că sfântul Nicolae a mijlocit pentru iertarea celui căruia i-au înmugurit pe crenguţă flori albe. O legendă cunoscută povesteşte că Sf. Nicolae devenit episcop a lăsat un săculeţ cu aur la uşa unei fete sărace care nu se putea mărita datorită situaţiei financiare precare a familiei. Povestea s-a repetat la cea de a doua soră a fetei, atunci când a venit vremea să se mărite. La a treia fată, tatăl lor a stat de pază toată noaptea. Ca să nu fie descoperit Sf. Nicolae urcă pe acoperiş şi a dat drumul săculeţului prin hornul casei, căzând într-o şosetă pusă la uscat. De aici provine şi motivul punerii şosetelor pe şemineu. Tot de la Sf. Nicolae se constituie cete de colindători care îşi încep pregătirile pentru urările dintre Crăciun şi Bobotează .Flăcăii din cete îşi aleg conducătorii: un vătaf mare şi un vătaf mic, un stegar (care poartă steagul), un colcer(cel ce are în grijă alimentele),un cârciumar(cel care are în grijă băutura), un casier(care mânuieşte banii), etc. Conducătorii se aleg prin vot. În perioada dintre Sf. Nicolae şi Crăciun(6-24 decembrie) activitatea cetelor constă în pregătiri, multe şi intense. Cetele îşi caută o gazdă(sediu), învaţă colindele, „îşi fac” mască de bour, sau de taur, sau de cerb ori de capră cu care vor colinda, îşi fac steagul şi îşi pun la punct îmbrăcămintea şi podoabele. În acest timp cetele frecventau şezătorile, nu numai pentru a dansa şi petrece cu glume, jocuri, cântece, ci şi pentru a obţine concursul fetelor la confecţionarea steagului, a măştii de vită şi care le procurau panglici şi basmale. Se presupune că obiceiul tăierii porcului de Ignat este de origine geto-dacă, de la care a fost preluat de romani. Obârşia sacrificării porcului este păgână; aceasta ne explică ospăţul şi „pomana porcului” în plin post.(…)”
„Un material bine documentat, concis, cu trimiteri la surse bibliografice. Ca simplă observaţie, poporul român şi nu numai, respectă mai degrabă tradiţiile şi obiceiurile păgâne în loc să se concentreze pe sărbătorirea naşterii Domnului – eveniment de importanţă capitală”.(Laurenţiu Selegian)
Sâmbătă, 10 decembrie, începând cu ora 15.00, lectorul de serviciu al Cenaclului „Alexandru Sihleanu” va fi Mădălina Cosmina Drăghiciu, elevă a Liceului de Muzică şi Artă „Margareta Sterian”, cu poezie.
Vasile Ghinea