Parodontoza poate cauza infarctul

Peste 70 la sută din populație prezintă boală gingivală (parodontală) în diferite stadii, dar mai puțin de 20 la sută dintre români au cunoștințe minime despre aceasta

     Parodontoza sau „boala dinților sănătoși" este o necunoscută pentru marea majoritate a românilor, deși această afecțiune, manifestată prin sângerări ale gingiei, afectează peste 70 la sută din populație. În cazuri grave, conduce la  mișcarea și pierderea dinților, crescând riscul de a face un atac de cord, un accident vascular cerebral, diabet, infecții respiratorii sau complicații în timpul sarcinii.

     Un studiu național realizat recent pe un eșantion de 500 de români cu vârste  între 25 și 64 de ani, arată că 48 la sută știu că parodontoza este o boală a dinților, 12 procente o asociază cu gingiile, iar 39 la sută nu știu nimic despre boală, nici măcar nu o asociază cu cavitatea bucală. 40 la sută  dintre locuitorii mediului urban nu au fost niciodată la dentist în ultimele 12 luni, în timp ce 56 la sută dintre respondenții care susțin că nu suferă de afecțiuni parodontale prezintă cel puțin o simptomă a bolii, iar dintre cei care-și depistează boala, 19 procente o fac abia când încep să-și piardă dinții.

Depistare precoce

     „Numită științific parodontopatie marginală și popular <parodontoză>, această afecțiune se referă la îmbolnăvirea parodonțiului marginal-aparatul de susținere a dinților în oasele maxilare (gingii, ligamente dentare etc). De cauză microbiană, parodontoza are o evoluție diferită în timp, de la caz la caz, însă rezultatul final este aproape întotdeauna mobilizarea și pierderea dinților de pe arcadele dentare, uneori chiar la vârste tinere. 

     Studii antropologice și paleopatologice arată că această boală a însoțit, în mod constant, evoluția umană încă din cele mai vechi timpuri. Există referiri în texte medicale antice din India (Susruta Samhita, Charaka Samhita), din China (scrierea lui Hwang-Ti), din Egipt (papirusul descoperit de George Ebers), Israel, la greci, romani și vechii arabi – toate vorbesc despre importanța igienei orale și despre boli ale țesuturilor moi din jurul dinților. Vestea bună este că boala parodontală depistată în stadiu incipient este vindecabilă. Tratamentul implică igienizarea cavității bucale prin detartraje, periaje profesionale și dușuri,  aplicații locale de antiinflamatoare și antibiotice, intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea țesutului bolnav, adiții osoase. În stadiu avansat se recomandă extracția dinților și înlocuirea lor cu implanturi”, explică dr. Florin Murgociu, medic dentist în cadrul Ambulatoriului de specialitate „N.Titulescu”.

 

Cauze și simptome

     Boala parodontală survine atunci când „suportul" menit să asigure menținerea și susținerea dinților este afectat, iar gingia, ligamentele, osul alveolar și rădăcina dintelui s-au îmbolnăvit. „Îngrijorător este că oamenii nici măcar nu cunosc semnalele parodontozei (inflamații și sângerări gingivale la periaj, miros și gust neplăcut în cavitatea bucală, retracția gingivală). Necunoscând simptomatologia, majoritatea nu realizează pericolul. Pacientul nu are carii, are dinți sănătoși, dar mobili din cauza afectării suportului. Gingiile inflamate, sensibilitatea crescută la stimuli externi, durerea, sângerarea în timpul periajului sau tartrul sunt simptome care indică instalarea bolilor parodontale", arată dr.  Murgociu, menționând însă că fără  bacterii în cavitatea bucală nu se poate vorbi de apariția parodontozei. Astfel, medicul indică microbii, tartrul, fumatul și consumul excesiv de alcool drept principalii factori „vinovați” de apariția bolii, dar și perioada sarcinii, a pubertății și a menopauzei pot favoriza apariția acestei afecțiuni.

 

Riscuri colaterale

     Medicii dentiști trag un semnal de alarmă și spun că atât pe baza unor cercetări științifice laborioase, cât și din practica curentă s-a stabilit că există o legătură de cauzalitate între afecțiunile parodontale și cele cardiovasculare.

     „Diferitele bacterii implicate în boala parodontală intră în circulația generală și pot interacționa cu placa de aterom (depozit de grăsimi format în peretele unui vas de sânge) de la nivelul vasului sangvin. Specii precum Porphyromonas gingivalis pot agrava arteroscleroza care duce, în timp, la obstruarea coronarelor și apariția infarctului de miocard. Este foarte important să înțelegem faptul că bacteriile din boala parodontală pot trece în circulația generală și pot afecta inima și alte organe. Studiile științifice au arătat că oamenii cu boală parodontală sunt de cel puțin două ori mai predispuși la boala arterială coronariană, care duce la infarct. În cazul pacienților care suferă de diabet, boala parodontală duce la creșterea dificultății de controlare a glicemiei și, implicit, la creșterea complicațiilor specifice acestei boli. De asemenea, bacteriile pot fi aspirate în plămâni și pot cauza pneumonii”, spune specialistul, arătând astfel de ce este foarte importantă evaluarea parodontală încă de la apariția primelor semne, evitând astfel pierderea dinților, dar și complicațiile care pot afecta starea generală a organismului".

 

Prevenție

     Pentru a evita apariția parodontozei și chiar pentru vindecarea ei în stadiu incipient, foarte importantă este igiena, insistă medicul dentist asupra acestui aspect, pornind de la faptul că unul din cinci români nu se spală pe dinți decât ocazional sau deloc. „Este îngrijorător faptul că unul din cinci români nu se spală  pe dinți, în condițiile în care o igienă normală înseamnă să se spele de cel puțin două ori pe zi. Nespălarea dinților permite dezvoltarea microorganismelor, care ajung să provoace gingivite și parodontite. Toate depozitele bacteriene trebuie eliminate de pe dinți", spune stomatologul.

     Tot pentru prevenire, dr. Murgociu spune că este bine să se folosească pastă de dinți care să conține  clorhexidină, lactat de aluminiu sau fluor, iar periuțele trebuie schimbate o dată la 2-3 luni. În plus, se recomandă folosirea regulată a apei de gură și a aței dentare, iar auxiliar, periuțe interdentare pentru a curăța locuri greu accesibile, periuțe electrice sau dușuri bucale.

     De asemenea, medicul recomandă consultul medical bianual, astfel încât să poată fi evitată cronicizarea bolii, pierderea dinților și afectarea altor organe vitale. Și alimentația are un rol important în păstrarea unei danturi sănătoase. O alimentație naturală, cât mai curată și sănătoasă, previne apariția bolii parodontale.