Sindicaliștii de la Sanitas nu au abandonat “lupta”, mergând pe principiul că speranța moare ultima
Tentativele de intermediere dintre sindicatul Sanitas, împreună cu directorii spitalelor din județ și autoritățile administrative și sanitare buzoiene, în speranța obținerii acordului Ministerului Sănătății de a reveni asupra ordinului de desființare a 165 de paturi de spital a eșuat, așa cum ziarul nostru a mai relatat. Sindicaliștii nu au abandonat însă “lupta”, mergând pe principiul că speranța moare ultima și trebuie epuizate, mai întâi, toate căile prin care s-ar putea atinge obiectivul propus.
Ieri, în cadrul unei conferințe de presă comună cu sindicatul TESA din Sănătate, Mariana Munteanu, liderul SANITAS, a anunțat că “prin intermedierea Federației a fost obținută o audiență la Ministerul Sănătății, cu secretarul de stat Anton Irimie, unde vrem să prezentăm stuația disperată în care se află județul Buzău în ceea ce privește activitatea spitalicească. Noi suntem siguri că nu se cunoaște adevărata situație de la Buzău și, în urma argumentelor pe care le vom prezenta se va ajunge la o concluzie favorabilă, adică nu se vor mai desființa cele 165 de paturi. Altfel, Spitalul Județen și cel din Rm. Sărat riscă să se afle în pragul colapsului, Spitalul Săpoca, deși deservește 9 județe este finanțat doar din banii buzoienilor, iar Spitalul Nehoiu riscă să se desființeze. Aceasta, în condițiile în care în județul nostru media de paturi la mia de locuitori este sub media europeană, în timp ce în alte județe este mult superior, iar starea de sănătate a populației este din ce în ce mai afectată. În plus, cred că este necesar ca banii sănătății să nu mai fie colectați la ANAF, în coșul comun, ca să li se piardă urma”.
Aceeași poziție a avut și Gabriel Mocanu, liderul TESA, care în legătură cu Legea sănătății și nemulțumirile crescânde manifestate de populație apreciază că “este necesară o nouă lege, la redactarea căreia să participe toți factorii implicați, prin organizațiile profesionale ale medicilor, asistenților medicali și pacienților, precum și administrațiilor locale în ograda cărora au fost plasate spitalele. “Probabil, cei care au făcut legea care a stârnit atâtea nemulțumiri au gândit desființarea spitalelor, gândind că, dacă în zonele respective există biserici, nu mai este nevoie de sănătate, se poate merge direct la <locul cu verdeață>, nu la tratament”.