Anul trecut, 34 de medici, un farmacist și 50 de asistenți medicali au plecat să lucreze în străinătate
Sistemul medical românesc a înregistrat, în ultimul an, cel mai mare exod din istorie. Peste 30.000 de angajați au emigrat în țări europene și chiar în țări exotice, potrivit Colegiului Național al Medicilor și Ordinului Asistenților Medicali și Moașelor din România, iar asta, în timp ce sistemul medical românesc se confruntă cu o criză acută de specialiști. Cei mai mulți dintre medicii și asistenții români au plecat în Franța, criza din această țară făcând ca aceasta să fie principala destinație (peste 1.800 de specialiști numai în 2011), dar și Belgia, Italia și Anglia, unde și-au găsit de lucru în special asistenți medicali (mai ales pentru specialitățile Chirurgie, ATI și Radiologie) și moașe. Potrivit Consiliului General al Medicilor din Marea Britanie, aici au drept de practică circa 1.860 de medici români, cam tot atâția câți au intrat pe piața muncii din Franța doar anul trecut.
“Fug” specialiștii tineri
Buzăul nu face execepție de la regula generală a exodului specialiștilor din sistemul sanitar. Potrivit purtătorului de cuvânt al Direcției de Sănătate Publică, Mihaela Voineagu, “anul trecut au depus la DSP dosare în vederea obținerii certificatelor de conformitate pe care le eliberează Ministerul Sănătății celor care vor să lucreze în străinătate, 34 de medici, un farmacist și 50 de asistenți medicali”.
Președintele Colegiului Județean al Medicilor, dr. Victor Ioniță, apreciază că “acest exod masiv se explică în primul rând prin faptul că salariile din România, mai ales cele ale medicilor tineri, nu ajung nici pentru a supraviețui (potrivit unui studiu realizat pe această temă, 70 la sută dintre medicii intervievați au declarat că au ales să-și părăsească țara din motive financiare). În plus, numărul redus de specialiști rămași în sistem presupune dublarea chiar triplarea activității și responsabilității fiecărui medic, în condițiile în care subfinanțarea cronică în care se desfășoară activitatea medicală înseamnă și numeroase lipsuri în privința medicamentelor, materialelor sanitare, aparaturii necesare”.
Asistenții buzoieni, în top la belgieni
În ceea ce privește numărul asistenților medicali plecați să lucreze în străinătate, acesta a fost mare pe tot parcursul ultimilor 15 ani, când a început exodul în Italia, continuând cu Franța și, mai nou, cu Belgia.
“Anul 2011 a fost unul în care s-au înregistrat cele mai multe cereri noi de plecare la muncă în străinătate, mai ales în țări europene și cu preponderență în Belgia. Potrivit semnalelor pe care le avem din spitalele belgiene, unde au fost angajați foarte mulți dintre colegii noștri, aceștia sunt printre cei mai bine cotați, mai ales în specialități chirurgicale, radiologie, ATI și Oncologie, unde asistenții lor nu se înghesuie să lucreze, chiar dacă sunt bine plătiți, pentru că sunt specialități medicale grele, care presupun atât o activitate dificilă, cât și o mare responsabilitate”, a declarat Claudia Ștefan, președinta OAMGMAMR Buzău.
Oferte numeroase
Cei mai mulți dintre cei 34 de medici buzoieni care au plecat anul trecut să lucreze în străinătate sunt tineri, mai ales din specialitatea Medicină de Familie, dar și medici cu experiență, printre care s-au numărat medici de familie, medici psihiatri și de alte specialități, de care spitalele și cabinetele medicale buzoiene au mare nevoie.
Potrivit statisticilor firmelor de recrutări, anul 2011 a prezentat o creștere cu 77 la sută a ofertelor pentru personalul medical. Diferența se vede și din numărul de țări în care specialiștii români au putut pleca: 19 în 2010, 23 în 2011, cele mai multe din UE, dar au fost oferte și pentru Orientul Mijlociu, Insulele Caraibe sau pentru vase de croazieră.
Șapte din zece medici care pleacă la un spital din străinatate sunt femei, iar 17 la sută din totalul medicilor intrați în evidențele statului francez în 2011 sunt români, arată statisticile oficiale din Hexagon.
Salarii discriminatorii
Veniturile medicilor din România variază, potrivit bugetelor afișate de fiecare unitate medicală cu paturi pe site-ul propriu, în funcție de managementul fiecărei instituții. De exemplu, în timp ce spitalele din Buzău au redus salariile, trei spitale au fost desființate, iar dacă se va aplica Ordinul ministrului de tăiere a încă 165 de paturi, va exista și riscul desființării Spitalului Orășenesc Nehoiu (unde în decembrie s-au primit salarii reduse cu 80 la sută), la Spitalul “Marie Curie” din Capitală sau la cel de Urgență din Cluj-Napoca, angajații s-au bucurat de creșteri ale veniturilor.
Astfel, există medici primari cu salarii de peste 7.000 de lei (peste 1.600 euro, doar pe specializări precum anatomia patologică, unde practicanții primesc sporuri consistente), dar și rezidenți cu venituri mult sub salariul minim (aproximativ 700 lei). În sistemul privat, unde lucrează 11.000 de medici, veniturile unui medic pot depăși 3.000 de euro. Chiar și așa, cele mai mari salarii ale medicilor din România sunt sub nivelul celor mai mici din țările în care emigrează medicii români.