Anual, 33.000 de români mor din cauza unor boli agravate de tutun
Aproximativ 85 la sută dintre pacienții cu cancer bronhopulmonar sunt fumători
La nivel global, la fiecare șase secunde o persoană moare din această cauză
Se știe, deja, că fumatul este unul dintre viciile care agravează cele mai multe dintre bolile cu care se confruntă omenirea, iar renunțarea la acest obicei ajută la prelungirea și creșterea calității vieții. Studii internaționale arată că, în ciuda avertismentelor specialiștilor și a înăspririi legislației privind fumatul în locuri publice, dependența de tutun rămâne una dintre principalele probleme ale societății moderne.
Tinerii, cei mai înrăiți fumători
Aproximativ 85 la sută dintre pacienții cu cancer bronhopulmonar sunt fumători, iar 89 la sută dintre ei susțin că ar dori să reducă numărul de țigări sau să se lase complet de fumat, se arată într-un studiu al Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”. De la vorbă până la faptă, însă, pare să fie o cale lungă, pentru că în ultimii 20 de ani, numărul fumătorilor s-a dublat.
„Fumătorii cei mai înrăiți sunt adolescenții și tinerii până la 35 de ani. Cei care fumează dimineața, în prima jumătate de oră, sunt deja dependenți. Fumul de țigară conține peste 4.000 de substanțe chimice diferite, dintre care 60 de substanțe cancerigene pentru om (nicotina, arsenicul, radonul, cianuri, fenol, DDT, azbest, benzen, monoxid de carbon)”, arată dr. Dorel Nicolescu, medic pneumoftiziolog, managerul Spitalului Județean de Urgență Buzău, menționând că și fumatul pasiv crește riscul cancerului bronhopulmonar cu aproximativ 30 la sută.
Medicul apreciază că mărirea prețului la țigări, criza economică cu care se confruntă românii în ultimii ani, ca și numeroasele acțiuni de prevenție și conștientizare a riscurilor fumatului a condus la o scădere de câteva procente a numărului fumătorilor, dar acest lucru nu se regăsește, încă, într-o scădere a numărului bolnavilor ale căror boli sunt cauzate sau influențate de tutun.
Negarea viciului
Potrivit unui studiu al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie, trei sferturi dintre români se declară nefumători, iar 36 la sută dintre aceștia spun că au consumat tutun în trecut, dar medicii apreciază că numărul fumătorilor este cu mult mai mare, iar aceste statistici arată că mulți dintre cei care conștientizează că fumatul este un viciu îl neagă la nivel declarativ.
Potrivit studiului amintit, peste 60 la sută dintre fumători declară că zilnic fumează între 11 și 20 de țigări, aproximativ 36 la sută fumează dimineața, în prima jumătate de oră după ce se trezesc, 15 la sută fumează la cinci minute după trezire, 18 procente în prima oră după ce coboară din pat, iar 28 la sută dintre ei fumează la mai mult de o oră după trezire.
Un studiu al Centrului pentru Politici de Sănătate arată că anual, 33.000 de români mor din cauza unor boli agravate de fumat, în timp ce în lume, la fiecare șase secunde o persoană moare din cauza fumatului.
Renunțarea la fumat
Potrivit unui studiu ale cărui rezultate au fost prezentate în cadrul Congresului Societății Europene pentru Probleme Respiratorii, vârsta ideală pentru a scăpa de obiceiul nesănătos al consumului de tutun este între 35 și 40 de ani.
„Niciodată nu este, însă, prea devreme sau prea târziu. Tot statisticile arată că o persoană care se lasă de fumat are, în medie, opt tentative de a relua viciul, abia apoi se poate spune că a scăpat de el. Există o credință potrivit căreia renunțarea la fumat îngrașă, de aceea multe persoane care au o tentativă de a „se lăsa” revin la acest obicei când văd că au crescut în greutate cu unul, două sau trei kilograme. Adevărata cauză a kilogramelor în plus sau în minus de care ne legăm constă, însă, în stilul de viață și alimentația fiecăruia. Soluțiile anti-kilograme există și constau în meniuri echilibrate, sport și gândire pozitivă”, explică dr. Celine Toader, medic primar medicina muncii.
Dieta pentru „învingători”
Se spune că aproape orice lucru cu care este înlocuit fumatul este mai bun decât nicotina din țigara arsă, întrucât fumatul șubrezește organismul, îi consumă vitaminele și mineralele, în special vitamina C, vitamina D și calciul.
„Oamenii care au reușit performanța de a abandona viciul susțin că în prima lună resimt o uscăciune în gât, au nevoie mare de dulciuri și de a ronțăi mereu câte ceva, se plâng de constipație. În acest context, important este ca alimentele consumate să conțină cât mai puține calorii, dar multe fibre și antioxidanți, pentru a potența efectele benefice alte renunțării la nicotină și gudron, printr-un proces de detoxifiere. Cele mai utile diete de detoxifiere se bazează pe alimente verzi, bogate în clorofilă, preferabil crude. Acestea sunt capabile să înglobeze toxinele, iar printre cele mai eficiente sunt broccoli, salata verde, rucola, spanacul, pătrunjelul, castraveții, ardeii verzi, dovleceii sau varza.
Ziua poate începe cu un mic-dejun bogat, menit să furnizeze energie pentru jumătate de zi, care poate conține și o mică salată de legume sau măcar din fructe, alături de sucuri de legume verzi, din care se poate bea toată ziua.
Pâinea albă trebuie înlocuită cu variante integrale, cu un conținut mare de fibre, ce ajută și la eliminarea grăsimilor din celelalte alimente. Nevoia de dulciuri trebuie satisfacută cu fructe proaspete, cu lapte parțial degresat, benefic în detoxifierea organismului, dar și excelentă sursă de triptofan – un aminoacid ce contribuie la calmare, extrem de necesară unui om care se lasă de fumat. Și consumul de apă (8 pahare pe zi), supe sau ciorbe de legume și ceaiurile ajută foarte mult”, arată dr. Toader, menționând că cei care vor rezista tentației de a relua fumatul se pot considera „învingători”.