Gerul năpraznic din ultimele zile au adus la spital sute de buzoieni, dar până ieri la prânz nu fuseseră înregistrate cazuri grave sau decese
„Victimele gerului” au fost mai ales cardiaci și cazuri sociale, pe care medicii le-au internat în spital sau le-au trimis în unități de îngrijire socială
Iarna suntem pândiți de diferite pericole care ne pot afecta sănătatea. Degerăturile constituie unele dintre cele mai frecvente probleme pe care le cauzează gerul, iar medicii recomandă prevenirea lor, atrăgându-ne atenția asupra riscurilor majore pe care ni le asumăm în caz contrar.
Degerătura poate fi descrisă drept înroșirea extremităților – mâini, picioare, nas, urechi – din cauza frigului și are, ca și arsura, patru grade de dificultate, în funcție de care poate fi tratată sau poate avea consecințe dintre cele mai grave. Acestă leziune apare destul de des la o temperatură mai scazută de -10 grade Celsius, dar poate fi produsă și de vânturile reci. De cele mai multe ori, degerăturile sunt însă corelate cu lipsa de îngrijire corespunzătoare și mai puțin cu altitudinile și condițiile climatice.
Simptomatologie
„La o temperatură sub -10 grade Celsius, orice țesut care este amorțit devine expus degerăturilor. Alpiniștii, spre exemplu, sunt conștienți că în timpul urcușului pe versanți își resimt mâinile și degetele picioarelor înghețate, fără înregistrarea altor efecte specifice degerăturilor, de aceea fac ușor distincția între o simplă senzație de amorțire și condiția în care persoana în cauză nu-și mai simte în niciun fel zona respectivă. Degerătura obișnuită nu trebuie confundată cu degerătura gravă ce apare în urma expunerii la un frig intens.
De aceea, în cazul în care simți pișcături și senzații de amorțire, iar temperatura este foarte scăzută, este recomandată mișcarea degetelor mâinilor și ale picioarelor, lovirea picioarelor între ele, mișcări asemănătoare aplauzelor pentru a reîncepe să simți zona afectată. Dacă în urma acestor mișcări rezultatele sunt nule, trebuie aplicate metode specifice de reîncălzire a zonei înghețate, cu apă caldă. În cazul degerăturilor ușoare pielea are un aspect galben-gri, leziunea nu este dureroasă, iar durerea intensă apare în momentul reîncălzirii părții afectate. În cazul degerăturilor grave, leziunile se caracterizează prin plăci groase, reci, de culoare roșie-violacee și sunt foarte dureroase. În asemenea situații trebuie consultat medicul cât mai repede cu putință, pentru a nu se ajunge la situații extreme, când se impune amputarea părții afectate”, atrage atenția dr. Ion Drăghici, medic Chirurgie plastică și arsuri, directorul medical al Spitalului Județean de Urgență.
Intervenția de urgență
Pentru degerăturile grave, medicii spun că evacuarea într-un spațiu încălzit este esențială. „Dacă degetele de la picioare sunt înghețate, este bine ca persoana să se renunțe la mers, utilizarea zonei degerate putând dezvolta complicații. În momentul în care persoana afectată de degerături este într-o încăpere sigură, trebuie începută imediat reîncălzirea. Trebuie evitat fumatul – nicotina determină constricția vaselor de sânge, însă alcoolul poate fi de ajutor câteodată, în cantități mici pentru că dilată vasele de sânge – numai dacă degerăturile nu coexistă cu hipotermia. Dacă este posibil, se scufundă zona degerată într-un vas cu apă încălzită 39-42 de grade Celsius. Dacă nu există la îndemână un termometru, se încălzește apa până în momentul în care se suportă ținerea cotului în apa respectivă. Se țin degetele de la picioare sau de la mâini, timp de 20 de minute, în apa caldă, perioadă în care se încearcă mișcarea acestora, cu precauție, fără a freca țesutul înghețat”, ne sfătuiește dr. Drăghici.
Medicul atrage atenția că dezghețarea poate fi însoțită de dureri foarte mari, dar atrage atenția că trebuie perseverat, pentru a evita situațiile dramatice. După dezghețare, se recomandă bandajarea locului, având grijă să se separe degetele de la mâini sau de la picioare, unde este cazul.
Dacă vasul cu apă fierbinte nu este accesibil, se recomandă dezghețarea zonelor afectate cu ajutorul unui sac de dormit, încălzit timp de câteva ore. Extrem de important, după dezghețare, este păstrarea unei igiene stricte pentru a se evita posibile infecții.
Grade de severitate
La fel ca și arsurile, degerăturile sunt clasificate, în funcție de severitate, în patru grade de gravitate. „Primul grad implică numai epidermul, iar degerăturile de gradul IV epidermul, dermul, extinzându-se până la țesuturile subcutanate și structura subiacentă”, explică dr. Drăghici.
Detaliind felul în care se manifestă degerăturile, medicul arată că cele de gradul I se manifestă prin eritem, edem, aspect ceros, placă roșie-violacee, groasă, rece, dureroasă și deficit senzorial. În cazul degerăturilor de gradul II, apar eriteme, edeme, placă albă, rece, care devine violacee și umflată, dar apar și flictenele – bășici ce conțin plasmă – în cazul netratării. La degerăturile de gradul III se constată prezența unor umflături pline cu sânge, ce pot progresa în decursul câtorva săptămâni în escare de culoare neagră (gangrenează). Degerăturile de gradul IV sunt cele mai grave, ca și în cazul arsurilor, aici având de-a face cu leziuni ce afectează mușchiul, tendoanele și oasele, motiv pentru care se poate ajunge la amputarea membrelor degerate.
Hipotermia
O altă problemă cu care ne confruntăm din cauza gerului este hipotermia. Valoarea normală a temperaturii corpului uman este cuprinsă între 36 și 37 de grade Celsius. Hipotermia reprezintă scăderea temperaturii centrale a corpului sub 35 grade Celsius și poate fi ușoară (temperatura corpului între 35-32 grade Celsius), medie (temperatura corpului între 32-28 grade Celsius) sau gravă (temperatura corpului sub 28 grade Celsius), moment de la care apar și alte complicații.
Medicii atrtag atenția că persoanele vârstnice și copiii prezintă un risc mai mare de a face hipotermie (la aceștia termoreglarea se face cu dificultate), traumatizații, alcoolicii, drogații și persoanele înecate – deoarece căldura se pierde mai ușor în apă decât în aer.
De aceea, primul ajutor „începe cu evaluarea funcțiilor vitale (ABC – eliberarea căilor respiratorii, respirație, circulație) și resuscitarea cardiorespiratorie, dacă este nevoie. Restabilirea temperaturii normale a corpului se face lent, nu brusc (cu aproximativ un grad pe oră) și constă în aducerea victimei într-un mediu cald, înlocuirea îmbr ăcămintei ude cu una uscată și învelirea cu pături, dar cel mai bine este să se apeleze la ajutor specializat, în cazuri grave fiind necesară încălzirea activă internă, care se face numai după transportul victimei la spital”, atrage atenția medicul .
Predispoziție
Persoanele care lucrează într-un mediu foarte rece, soldații, salvamontiștii, alpiniștii, copiii, bătrînii, oamenii fără adăpost – cerșetori, vagabonzi, copii orfani, persoanele care s-au confruntat cu probleme mentale – cei ce au abuzat de consumul de droguri, precum și cei cu afecțiuni psihiatrice sunt categoriile sociale cele mai vulnerabile la degerături și hipotermie.
Medicii atrag atenția, însă, că degerăturile pot fi corelate și cu anumite afcețiuni de care suferă o persoană sau alta, astfel că vulnerabilitatea și gravitatea cresc în caz de malnutriție, infecții, afecțiuni vasculare periferice, ateroscleroză, artrită, diabet și tulburări ale tiroidei.
Prevenție
La fel ca în orice afecțiune, și în cazul degerăturilor și hipotermiei este esențială prevenția, care ne scutește de multe necazuri. Astfel, medicii recomandă să se acopere capul, gâtul și fața în condiții de vânt. Se va evita îmbrăcămintea strâmtă, mai les în zona mâinilor și a picioarelor, pentru că împiedică o bună circuație sangvină. Este recomandată păstrarea mâinilor și picioarelor uscate. Foarte important este să se mărească consumul caloric și cel al lichidelor consumate în perioadele friguroase, iar în condiții de frig extrem se va evita spălarea frecventă a feței, mâinilor și a picioarelor. Evitarea tutunului și consumului de alcool, ca și o igienă corespunzătoare sunt, de asemenea, foarte importante în prevenirea acestor afecțiuni de iarnă și mai ales a complicațiilor lor, degerăturile putând fi și la nivelul obrajilor, nasului și al urechilor.
Nu se vor da băuturi alcoolice victimei (există unele concepții greșite conform căreia alcoolul încălzește). În cazul în care victima este conștientă și nu prezintă vărsături, se pot oferi băuturi calde (ceai, supă).
Trebuie reținut faptul că hipotermicul nu poate fi declarat decedat până ce nu este reîncălzit, de aceea se va continua resuscitarea până la restabilirea temperaturii normale a corpului.