Fără medicamente imunosupresoare, grefa este respinsă, iar viața pacientului este pusă în pericol
Medicamentele de întreținere costă în jur de 2.000 de lei, la care se adaugă un vaccin ce se administrează lunar, de aproximativ 1.500 de euro
La Buzău sunt în tratament șapte dintre cei 200 de transplantați de ficat cărora echipa dr. Irinel Popescu le-a redat viața
Ficatul, unul dintre principalele organe interne, este situat în partea superioară dreaptă a abdomenului și are mai multe funcții de susținere a vieții. El procesează nutrienți, produce proteine, reține zahărul sau glicogenul și controlează nivelul hormonilor, glicemia, nivelul colesterolului și retenția de lichide. Pentru că filtrează substanțele nedorite din sânge și ajută organismul să lupte cu infecțiile, ficatul trebuie să fie sănătos. Rănirea celulelor hepatice prin abuzul de alcool, hepatita sau malformații congenitale poate afecta treptat capacitatea ficatului de a funcționa în mod eficient. Când celulele hepatice începe să moară, se formează cicatrici care împiedică circulația sângelui, lăsându-l în imposibilitatea de a filtra nutrienții și substanțele nedorite. Când starea de sănătate a ficatului este compromisă, poate fi necesar un transplant de ficat.
În timpul transplantului de ficat, partea afectată este înlocuită cu un ficat sănătos, compatibil, de la un donator care poate fi viu sau decedat. Posttransplant se efectuează periodic anumite teste de sânge pentru a evalua cât de bine funcționează noul ficat și este necesar un tratament de întreținere, fără de care grefa poate fi respinsă, iar șansa la a doua viață primită de beneficiarii transplantului poate fi compromisă.
Tratamente costisitoare
Pentru procurarea medicamentelor imunosupresoare, pacienții transplantați sunt obligați să achite o coplată care poate însemna câteva milioane de lei bune în fiecare lună, pe care cei mai mulți nu îi au. Asociația Transplantaților de Ficat din România a fost de mai multe ori “în luptă” cu autoritățile, din cauză că persoanele transplantate s-au aflat de mai multe ori în situația de a nu-și mai putea continua tratamentele. La fel de dificilă este și primirea unui ficat nou, din lipsă de donator, de aceea este salutată intenția Ministerului Sănătății de a cere acceptul pentru donare de organe tuturor asiguraților, în timp ce sunt sănătoși. Din păcate, prin subfinanțarea programului de transplant, este pusă sub semnul întrebării și efectuarea intervențiilor chirurgicale.
Medicul Crina Ștefănescu, președinta Asociației Transplantaților Hepatici din România, spune că din cauza lipsei de fonduri și a donatorilor de organe, scad șansele celor peste 300 de pacienți aflați pe listele de așteptare.”De aceea, tragem un semnal de alarmă și încercăm să convingem atât autoritățile, cât și populația să sprijine transplantul și donarea de organe. Pentru cei care vor să ne cunoască, am creat site-ul www.transplantdeficat.ro și am decis ca logoul asociației să fie < Donează și susține>”, spune medicul buzoian.
Cât costă o viață?
Deși nu se poate echivala în bani, viața transplantaților depinde de aceste fonduri, pe care autoritățile din sănătatea românească le-au refuzat de multe ori. Dr. Crina Ștefănescu, ea însăși beneficiara unui transplant de ficat, atrage atenția că “din listele cu medicamentele compensate de pe site-ul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate reiese că achiziționarea imunosupresoarelor presupune ca persoanele transplantate să scoată din buzunar câteva sute de lei lunar. Un om care trăiește în România nu își poate permite o coplată la aceste medicamente, cu atât mai puțin o plată integrală. În acest context, vorbim despre oameni care nu vor mai fi printre noi, deși niște minți luminate și niște mâini de aur, cu ajutorul lui Dumnezeu și al donatorilor, ne-au salvat, ne-au redat vieții, familiei și societății".
Medicamentele care-l țin în viață pe un transplantat de ficat costă aproximativ 2.000 de lei lunar, la care se adaugă un vaccin de aproximativ 1.400 de euro și, în anumite cazuri, și alte medicamente.
“Vrem să trăim!”
Membru fondator al Asociației și primul buzoian care a primit un ficat străin pentru a trăi, pe 15 aprilie 2000, este Ion Badea. Acesta a declarat că la dezbaterile publice, conducerea CNAS i-a asigurat pe pacienți că de medicamentele incluse în programele de sănătate nu se vor atinge, dar sub diferite pretexte, acest lucru nu s-a întâmplat. “S-a stabilit un preț minimal, pe anumite medicamente generice, pentru care nimeni nu garantează că ne vor ține în viață. Noi nu punem în discuție prețul tratamentului posttransplant, ci efectele acestuia, pentru că vrem să trăim. Suntem plătitori de taxe, toată viața am contribuit la fondul de sănătate și credem că avem dreptul la viață”, susține Badea.
Într-un deceniu, în România, la Spitalul Fundeni, au fost efectuate 200 de transplanturi hepatice, sub coordonarea dr. Irinel Popescu, șapte dintre beneficiari, printre care și un copil, fiind buzoieni.
Soluții care ar putea înlocui transplantul
Citând Reuters, presa românească a prezentat, de curând, o informație prin care cei care așteaptă de ani de zile posibilitatea să beneficieze de un transplant de ficat li se dă o nouă speranță. Se pare că cercetătorii britanici au dezvoltat o nouă metodă prin care transformă celulele stem în celule hepatice funcționale, o tehnică ce ar putea înlocui procedurile scumpe și riscante de transplant de ficat.
Pentru a ajunge la această concluzie, o echipă condusă de Institutul Sanger de la Universitatea Cambridge a folosit metode de ultimă oră pentru a corecta o mutație genetică a celulelor stem, derivate dintr-o biopsie de piele a pacientului, și le-a dezvoltat în celule hepatice funcționale.
În timpul prezentării proiectului, Allan Bradley, directorul Institutului Sanger, a arătat că tehnica folosită nu lasă urme ale manipulării genetice, ci doar corectura propriu-zisă, menționând însă că aceștia sunt doar “primii pași, dar, dacă această tehnologie poate fi folosită în cadrul tratamentului, pacienții vor avea numeroase beneficii”.
Celulele stem sunt celulele sursă ale corpului. Din ele se dezvoltă toate celelalte celule ale organismului, iar oamenii de știință din domeniul medicinii și geneticii susțin că acestea ar putea revoluționa practica medicală, oferind tratamente pentru orbire, afecțiuni ale coloanei vertebrale sau alte răni grave, putând fi chiar sursă de celule sănătoase pentru organele bolnave. La ora actuală, cel mai mare impact se pare că există în tratamentele coloanei vertebrale, respectiv, al leucemiei.