Continuarea reformelor și implementarea unui proiect pilot privind funcționarea spitalelor ca fundații sau asociații, deblocarea posturilor în spitale, informatizarea, investițiile în oncologie și implementarea sistemului de management al calității, printre prioritățile noului Executiv în Sănătate
Guvernul Ungureanu a fost confirmat, ieri, de Parlament, așa că programul de guvernare cu care s-a prezentat noul premier, Mihai-Răzvan Ungureanu, ar putea fi aplicat fără nicio corecție. Una dintre principalele coordonate la care noul premier s-a referit în programul său de guvernare este continuarea reformelor în sistemul sanitar care a fost, practic, generator al căderii Guvernului Boc.
Din textul programului Cabinetului Ungureanu nu se poate deduce dacă va fi elaborată o nouă lege a Sănătății, anunțată ca una dintre prioritățile acestui an de către PDL și pentru care Ministerul Sănătății face în această periodă consultări cu toți factorii implicați, dorită și de președintele Traian Băsescu. Se menționează, însă, ca primă direcție de acțiune, continuarea reformelor legislative și instituționale în domeniul sănătății, precum și implementarea, cu sprijinul autorităților administrației publice locale, a unui proiect pilot referitor la funcționarea spitalelor ca fundații sau asociații.
Deblocarea posturilor și lefuri după performanță
O primă măsură pe care noul premier a înțeles că trebuie aplicată este deblocarea, până în luna aprilie, a posturilor din sistemul de sănătate, pentru toate grupele profesionale, în vederea acoperirii necesităților urgente de personal. Continuarea, de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, a informatizării sistemului de sănătate, prin implementarea cardului național de sănătate, a prescripției electronice și a dosarului electronic al pacientului și dezvoltarea sistemului național de urgență, aprobarea unui proiect-pilot cu privire la salarizarea diferențiată, în funcție de performanță, a personalului din domeniu, constituie alte câteva direcții de acțiune menționate în programul de guvernare al noului Cabinet.
Investiții în Oncologie
Potrivit documentului menționat, alte obiective ale Cabinetului Ungureanu sunt finalizarea cu prioritate a obiectivelor de investiții din domeniul oncologiei și crearea cadrului legislativ care să favorizeze sistemul de management al calității în spitale, pentru a susține procesul de acreditare a acestora. Noul Cabinet dorește și o analiză a sistemului de decontare a unor medicamente, precum și revizuirea duratelor de spitalizare pentru diferite grupe diagnostice.
Se are în vedere, de asemenea, crearea unei structuri specializate, independente, în coordonarea Ministerului Sănătății, care are ca atribuție evaluarea noilor tehnologii și produse medicale de către Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar (SNSPMPDSB).
Mai mulți bani pentru medicii de familie
Fie că are consilieri mai pricepuți decât fostul premier Boc, fie că în urma diferitelor scandaluri din sistem a înțeles cum poate echilibra costurile din sistemul sanitar, Ungureanu promite creșterea sumelor alocate pentru asistența medicală primară, prin stimularea calității, continuarea elaborării de ghiduri clinice și revizuirea grupelor diagnostice, pe baza colectării și sintetizării de date privind costurile reale ale procedurilor medicale din România. Continuarea extinderii rețelei centrelor de permanență, cu alocarea corespunzătoare de resurse financiare necesare acoperirii unor zone cât mai largi de populație, cu prioritate în mediul rural, sunt și ele direcții de acțiune ale noului Cabinet desemnat.
Standarde de cost și eficiență în spitale
În programul de guvernare al noului Cabinet se face și o scurtă prezentare a stadiului actual al Sistemului Sanitar, apreciindu-se că reforma urmărește reorganizarea sistemului spitalicesc, creșterea sustenabilității financiare a sistemului sanitar și a eficienței sistemului de asigurări sociale de sănătate. Documentul menționează că, în acest sens, au fost introduse standardele de cost pentru servicii medicale și normativele de personal, s-a intensificat informatizarea și descentralizarea sistemului de sănătate, respectiv, a crescut gradul de implicare a autorităților locale în managementul spitalelor.
Se amintește, de asemenea, și de introducerea taxei clawback, asupra căreia a insistat și Comisia FMI, dar și de adoptarea Planului Național de paturi pentru anii 2011-2013, fără a se insita însă pentru elaborarea și aplicarea noii Legi a Sănătății.