Afecțiunile respiratorii, reacțiile alergice, degerăturile, bolile articulare, afecțiunile cardiace și cele cerebrovasculare, bolile metabolice și afecțiunile psihice au dat de furcă buzoienilor și medicilor în ultima săptămână, iar vremea rea ce se anunță în continuare nu pare să lase loc de mai bine până la sfârșitul lunii
Medicii atrag atenția că vremea, mai ales cea cu temperaturi extreme, poate avea un efect profund asupra organismului uman și, în consecință, a vieții fiecăruia dintre noi.
În ultima perioadă, mii de buzoieni au ajuns la medicii de familie, la cei din ambulatoriul de specialitate dar și la camerele de gardă ale spitalelor. Afecțiuni respiratorii, reacții alergice sau degerături, afecțiuni reumatice acutizate din cauza vestimentației neadecvate, alimentației necorespunzătoare și nerespectării indicațiilor medicului curant sunt tot mai frecvente în cazul bolilor cornice. Infarctele, accidentele cerebrovasculare și diferite boli psihice au fost “răscolite” de temperaturile extreme și presiunea atmoferică sau de lipsa de medicație.
Nici farmaciile nu au scăpat de “suferința gerului”, pentru că vânzările le-au scăzut considerabil, multe persoane ferindu-se să mai iasă din casă pe această vreme.
Prevenția, cel mai bun remediu
Pentru a contracara afectele negative ale temperaturilor extrem de scăzute asupra organismului, medicii de la Direcția de Sănătate Publică insistă asupra măsurilor de prevenire a acestor neplăceri, considerând că “prevenirea este cel mai eficient remediu”, după cum apreciază dr. Venera Acsinte, director executiv al DSP.
“Este necesar să respectăm anumite reguli care ne pot feri de multe necazuri. Consumul de citrice în cantități mari, de ceaiuri din plante antiinflamtoare și antihistaminice, alimentele bogate în vitamina C, carnea și peștele – surse importante de proteine, dar și îmbrăcămintea corespunzătoare constituie principalele mijloace de protecție împotriva gerului și virușilor care circulă în această perioadă”,ne sfătuiește medicul.
Stresul aerului rece
Faptul că în ultimii 20-30 de ani iernile au fost blânde, iar organismul nostru s-a obișnuit cu alte temperaturi și alte condiții climatice decât cele din ultimele săptămâni, face ca organismul să fi uitat ce înseamnă – 20 de grade Celsius și, în consecință, să fie stressat de condițiile cu care trebuie să se obișnuiască, mai ales că trecerile bruște de la + 25 de grade din casă, la – 15, – 20 de grade afară necesită un efort suplimentar de adaptare.
Pe lângă toate acestea, “frigul acutizează bolile cronice articulare, cauzând uneori dureri insuportabile. Acestea trec la căldură, dar de cele mai multe ori este necesar să se recurgă la tratament adecvat. De asemenea, frigul a constituit, dintotdeauna, un factor declanșator important în bolile aparatului respirator, cauzând nu de puține ori afecțiuni acute precum rinite, sinuzite, amigdalite, faringite, traheite, bronșite, pneumopatii, bronhopatii. De asemenea, inhalarea aerului rece poate întreține crizele de astm. Nu trebuie uitați nici virușii gripali, uneori agresivi și greu de vindecat. Nu este de neglijat efectul gerului și asupra pielii, pe care o usucă, producând iritații, mâncărimi etc. Masele de aer rece cresc și tensiunea arterială, îngreunează gândirea și provoacă o stare de oboseală acută, o astenie fizică și psihică, favorizând chiar depresiile”, arată dr. Carmen Nistor, medic de familie, insistând asupra unei alimentații sănătoase, care în completare la recomandările medicilor ne pot feri de grave probleme care altfel pot apărea.
Impactul vremii asupra organismului
Un studiu efectuat în Franța arată că atunci când temperatura zilei scade cu 10 grade, numărul infarctelor crește cu 13 procente, iar atunci când presiunea atmosferică se modifică cu 10 milibari, rata infarctului crește cu 12 la sută.
Unii cercetători presupun că instabilitatea presiunii atmosferice dereglează cantitatea de lichid și organul de echilibru existent în urechea internă, influențând astfel tensiunea arterială și coagularea sângelui. Alții suspectează electricitatea atmosferică drept factor al depresiei, sensibilității la durere sau acutizării unor probleme cu digestia, cu stomacul sau intestinale.
Studiul amintit arată că atunci când frigul Nordic atacă zonele montane ale Americii Centrale, mulți dintre aborigeni se îmbolnăvesc de o formă mortală de pneumonie. În Elveția, vântul rece din Alpi este considerat responsabil de provocarea unor dezechilibre mentale. În Franța meridională, “Le vent du midi” este acuzat de durerile de cap și reumatice, dar și de atacuri de epilepsie, astm sau anumite afecțiuni infantile.