Prigoană şi academicienii

          Stau şi mă minunez constatând cât de mare poate fi lipsa de maturitate politică a unor intelectuali din “top-managementul” partidului majoritar în coaliţia de guvernare atunci când un om, pe care ei îl consideră în afara elitei conducătoare, îndrăzneşte, chiar fără voia lui, să se ridice deasupra portretului-robot al ceea ce aceiaşi domni consideră a fi candidatul de succes la localele bucureştene din anul de graţie 2012.

 

     Stau şi mă minunez constatând cât de mare poate fi lipsa de maturitate politică a unor intelectuali din “top-managementul” partidului majoritar în coaliţia de guvernare atunci când un om, pe care ei îl consideră în afara elitei conducătoare, îndrăzneşte, chiar fără voia lui, să se ridice deasupra portretului-robot al ceea ce aceiaşi domni consideră a fi candidatul de succes la localele bucureştene din anul de graţie 2012. Este vorba, bineînţeles, despre Silviu Prigoană, pe care soarta, mai precis un sondaj de opinie, l-a zvârlit în centrul unei dispute care în niciun caz nu-i aparţine.

          Pe scurt, numele lui Silviu Prigoană a fost introdus într-un sondaj de opinie legat de alegerile pentru Primăria Capitalei şi, minune?, s-a constatat că este, cu un procent de 22 la sută, cel mai bine cotat dintre colegii săi de partid. Bineînţeles, “intelectualii partidului” au sărit ca arşi şi au început să-l demoleze pe deputatul bucureştean, până când acesta, scârbit, a anunţat că-şi va lua câmpii din PDL şi… va candida.

          Cine sunt, însă, “virginii” democrat-liberali care au sărit să-l sfâşie pe Silviu Prigoană? În primul rând fostul ministru de Externe Teodor Baconschi, cel care a fost gonit din Palatul Victoria cu un picior în spate, pentru „derapaje şi stângăcii verbale” în exprimarea sa academică legată de protestatarii care ocupau, la începutul acestui an, Piaţa Universităţii, pe care i-a taxat drept “mahalaua violentă şi ineptă încolonată, ca minerii odinioară, în spatele moştenitorilor Securităţii”. Curat intelectual, curată exprimare academică, nu?, pentru un om care îl critică pe ceva mai exoticul Prigoană.

          A fost şi luarea de poziţie a lui Theodor Paleologu, un alt „intelectual rasat”, căruia originile, cultura şi studiile nu reuşesc să-i compenseze lacunele grave din domeniul practicii politice. Domnul Paleologu, dispus la orice numai ca să fie băgat în seamă de presă – să ne amintim doar ultima ispravă, când, referindu-se la orginea înaintaşilor săi, i-a denumit “lesbieni” pe locuitorii insulei greceşti Lesbos, numai de dragul încărcăturii licenţioase a cuvântului –, l-a atacat pe Silviu Prigoană pe tema pliciului, unealtă domestică pe care acesta din urmă nu s-a jenat să afirme public că o foloseşte în anumite discuţii constructive cu consoarta sa.

          Ce uită, însă, distinşii intelectuali ai PDL este faptul că în anul de graţie 2012, bucureşteanul nu va vota nicicum pe vreunul dintre ei, indiferent de cât de “lesbian” ar fi, ci mai degrabă pe omul care le seamănă, care îşi bate nevasta ori se laudă cu aventurile sale extraconjugale. Tot aşa cum l-a preferat pe Traian Băsescu atunci când acesta, în anul 2004, juca rolul cetăţeanului ce nu s-ar sfii să iasă în faţa blocului în pantaloni scurţi şi în maieu cu găurele, la o tablă, o sămânţă şi o “bere la plastic” cu vecinul de la etajul trei.

    Şi, la fel, au trecut mult prea uşor cu vederea – dacă au realizat vreodată acest lucru – că votul românului se obţine şi având ca armă electorală Etno TV ori Taraf TV, posturile de televiziune ale lui Prigoană, care, în iarna lui 2009, i-au adus preşedintelui Băsescu poate tocmai voturile care l-au aşezat pentru încă cinci ani la Cotroceni.