Primăvara, numărul persoanelor care suferă reacţii alergice se dublează, organismul având o sensibilitate crescută la polen, praf şi alţi alergeni, care odată cu încălzirea vremii devin extrem de activi
Primăvara, numărul persoanelor care suferă reacţii alergice se dublează, organismul având o sensibilitate crescută la polen, praf şi alţi alergeni, care odată cu încălzirea vremii devin extrem de activi
Ne bucurăm că a venit primăvara, că soarele încălzeşte din nou, că ziua este mai lungă, mai luminoasă. Verdele crud în care se îmbracă natura ne redă optimismul, după iarna geroasă de care abia am scăpat. Şi, totuşi, mulţi oameni nu se simt bine, sunt moleşiţi, strănută, lăcrimează aparent fără motiv, au ochii înroşiţi, îşi simt gâtul inflamat. Vorbim despre alergii. Specialiştii spun că „primăvara se dublează numărul persoanelor afectate, 10 până la 30 la sută dintre adulţi şi chiar 40 la sută dintre copii putând fi afectaţi de rinite alergice. Este vorba despre o reacţie inflamatoare anormală sau o sensibilitate acută a organismului faţă de anumite substanţe denumite, generic, alergeni. Expunerea la aceste substanţe, inofensive în mod obişnuit, declanşează simptomele amintite. Alergenii pot pătrunde în organism odată cu hrana, aerul inspirat, înţepătura unor insecte sau simplul contact cu pielea”, arată dr. Mariana Bosânceanu, medic primar ORL.
Cauzalitate
Pricipalul responsabil de alergiile de primăvară a fost declarat polenul din aer al pomilor şi arbuştilor, care generează reacţii alergice de la jumătatea lunii martie până în iunie. „Când aerul este inhalat, sistemul imunitar al persoanelor alergice devine hiperactiv, cauzând mâncărimi ale ochilor, scurgeri nazale, strănut, iritaţii ale pielii. Nu lipsesc nici alergiile alimentare, pentru că fructele şi legumele sunt stropite cu pesticide. Covoarele, pernele şi cearşafurile pot fi de asemenea medii perfecte în care se dezvoltă acarieni, iar aceştia pot genera alergii. De multe ori este suficient să faci curat mai des şi să ai grijă să nu se depună praful în casă, dar pot apărea şi cazuri grave, în care medicul este indispensabil. La contactul cu un alergen, organismul unei persoane alergice produce o mare cantitate de anticorpi care se fixează pe anumite celule din ţesut şi din sânge, eliberând puternici agenţi chimici care, circulând prin organism, declanşează simptomele alergiei”, explică dr. Raluca Pătraşcu, medic primar dermatolog.
Simptomatologie
Dr. Bosânceanu atrage atenţia că alergia se manifestă diferit de la o persoană la alta. De aceea recomandă ca în cazul în care continuă să se manifeste simptomele specifice unor alegii şi după eliminarea posibilelor cauze, să se consulte medicul specialist. „Fiecare caz este deosebit, iar simptomele alergiei depind de locul în care se fixează anticorpii în organism şi unde se eliberează agenţii chimici. Congestia mucoaselor respiratorii superioare favorizează infecţiile locale, ceea ce poate produce sinuzite purulente, rinite sau bronşite. Pentru pacienţii predispuşi, această alergie sezonieră se poate manifesta prin crize acute de astm. În general, alergia debutează în copilărie sau la începutul vârstei adulte şi poate dispărea odată cu îmbătrânirea. Cu timpul, poate antrena şi alte afecţiuni, precum oboseala cronică sau insomnia. Studiile şi experienţa medicală clinică arată că persoanele care au unul sau ambii părinţi atinşi de o boală alergică prezintă riscuri mai mari de a dezvolta o asemenea afecţiune”, mai spune medicul, menţionând că în cazul apariţiei unei alergii oculare, dacă nu se instituie tratament adecvat, se poate ajunge la deteriorarea vederii.
Terapie
Medicul dermatolog atrage atenţia că, deşi alergia de care suferă o persoană în fiecare primăvară nu este o fatalitate, este indicat să se apeleze la medic, pentru ca acesta „să încerce să elimine alte posibile cauze ale rinitei sau conjunctivitei sezoniere. Acesta va examina cu atenţie nasul, gâtul şi alte semne ale alergiei care este posibil să apară pe corp (eczeme). De asemenea, este indicat să se renunţe la fumat şi la orice alte lucruri agresive faţă de căile respiratorii (praful, acarienii, animalele cu păr). Odată stabilit diagnosticul, primul pas constă în evitarea contactului cu substanţele alergene. Există şi medicamente antihistaminice eficace, care blochează receptorii histaminei, o substanţă produsă de corp în caz de alergie. Tratamentul trebuie să debuteze cu 15 zile înainte de venirea primăverii şi să fie urmat 2-3 luni. Adăugând picături nazale şi spray pentru gât, totul ar trebui să fie în regulă. Pentru cazuri mai grave se vor stabili scheme de tratament personalizate, eventual mai complicate, după caz”, arată dr. Pătraşcu
Prevenţie
Cea mai bună metodă de prevenire a alergiei rămâne evitarea factorului responsabil. Dacă este vorba despre acarieni, trebuie suprimate mochetele, utilizate lenjeriile specifice, evitate pluşurile, aerisită locuinţa. În privinţa pisicilor, câinilor, hamsterilor, medicii spun că cel mai bun lucru este separarea de aceste animăluţe (mai ales noaptea). Cel mai dificil de evitat rămâne polenul, dar şi efectele acestuia pot fi diminuate prin evitarea activităţilor în aer liber la anumite ore sau, la nevoie, purtând o mască de protecţie.
Desensibilizarea rămâne însă cea mai eficientă soluţie, dacă substanţa alergenă permite. „Este însă inutilă dacă sunt grupaţi mai mulţi factori favorizanţi. De asemenea, pacientul trebuie să fie foarte motivat, deoarece tratamentul este de lungă durată şi constrângător. Principiul constă în obişnuirea progresivă a organismului, prin contactul cu alergenul respectiv, începând cu doze foarte slabe, pentru a normaliza reacţia. După câteva luni de tratament de obişnuire, pe parcursul cărora dozele cresc progresiv, vor urma trei sau mai mulţi ani de tratament de întreţinere. Desensibilizarea se poate realiza şi injectabil, dar este obligatoriu ca acest tip să se efectueze sub supraveghere medicală, existând riscul alergiei generalizate. Este posibilă şi utilizarea unor picături sub limbă, dar aceasta ramâne o tehnică destul de costisitoare. În viitor, desensibilizarea s-ar putea face prin pulverizare”, ne sfătuieşte dr. Pătraşcu.