Spitalele şi ambulatoriile de specialitate nu mai au specialişti
Medicii români muncesc de trei ori mai mult, dar sunt plătiţi de cincisprezece ori mai puţin decât în UE
Dacă nu li se soluţionează revendicările până la toamnă, doctorii ameninţă cu demisia în bloc
Ministrul Ritli şi preşedintele Duţă de la CNAS nu dau doi bani pe sănătatea românilor, consideră reprezentanţii Colegiului Naţional al Medicilor
Spitalele şi ambulatoriile de specialitate nu mai au specialişti
Medicii români muncesc de trei ori mai mult, dar sunt plătiţi de cincisprezece ori mai puţin decât în UE
Dacă nu li se soluţionează revendicările până la toamnă, doctorii ameninţă cu demisia în bloc
Ministrul Ritli şi preşedintele Duţă de la CNAS nu dau doi bani pe sănătatea românilor, consideră reprezentanţii Colegiului Naţional al Medicilor
În România, lucrează doar 20.648 medici în 396 spitale, adică nici o treime din cât ar fi necesar. Nici pe aceştia nu se poate pune prea multă bază, pentru că 2.335 au peste 60 de ani şi pot renunţa în orice moment să mai profeseze. Mai trebuie avut în vedere că alţi 4.358 de medici au între 50 şi 60 de ani, deci şi ei reprezintă o categorie care peste câţiva ani va deveni indisponibilă.
“Cu toate acestea, autorităţile nu dau doi bani pe ceea ce se întâmplă cu sănătatea românilor. La Adunarea Generală a Colegiului Medicilor din România (CMR), de la sfârşitul lunii trecute, ministrul Sănătăţii, Ladislau Ritli, a făcut act de prezenţă cinci minute, în care nu a spus nimic, iar preşedintele CNAS, Lucian Duţă, a preferat să ignore total sutele de medici din toată ţara prezenţi la eveniment”, a precizat după şedinţa CMR, dr. Mircea Citrea, unul dintre vicepreşedinţii Clegiului Medicilor Buzău.
Speranţe deşarte
“Doar 5.359 de doctori din sistemul românesc de sănătate au vârste cuprinse între 40 şi 50 de ani, iar 6.100 între 30 şi 40 de ani, dar şi aceştia constituie o categorie de profesionişti vulnerabilă, întrucât pot pleca să lucreze în străinătate pe salarii de zece-cincisprezece ori mai mari. Toate acestea, în contextul în care sistemul sanitar românesc suferă de subfinanţare cronică, iar bolnavii îşi cumpără medicamentele şi îşi fac analizele şi alte investigaţii cu bani din buzunar sau mor fără speranţă, chiar dacă statul încasează sume fabuloase la Fondul de Sănătate”, se arată într-un comunicat al CMR.
La şedinţa Adunării Generale a CMR, de la Buzău au participat medicii Mircea Citrea, Ion Japie şi Radu Pană (vicepreşedinţi CJMR), Valeriu Bistriceanu (reprezentantul Comisiei Naţionale de Disciplină a CMR), dr. Doina Bunea, secretarul CJM Buzău, şi dr. Adriana Ciurea, delegatul judeţean la Colegiul Naţional.
Specialităţi medicale fără speranţă
“Toate specialităţile medicale sunt deficitare în privinţa numărului de medici. Unele dintre ele sunt însă extrem de afectate, astfel că spitalele româneşti funcţionează la cota de avarie. Există chiar pericolul de a închide anumite secţii, din lipsă de medici. Astfel, radioterapia numără 48 de medici, geriatria 54 de medici, alergologia şi imunologia clinică 63 medici, chirurgia toracică 81 de medici, chirurgia cardiovasculară 85 medici. În cazul ATI, specialitate vitală pentru funcţionarea oricărui spital, există doar 624 de medici (1.052 cu tot cu rezidenţi), în vreme ce necesarul este de minim 1.500. Spitalele din 27 de judeţe, printre care şi spitalele buzoiene, chiar şi cel Judeţean de Urgenţă, funcţionează fără a avea acoperite toate specializările. Riscă să piardă, din această cauză, o parte din finanţarea şi aşa precară care li se acordă, din cauza clasei inferioare de clasificare, în care ţine cont de acest indicator”, a precizat dr. Ion Japie, menţionând că în cazul în care autorităţile româneşti nu se trezesc nici acum, în ultimul ceas, există riscul de a avea, peste câţiva ani, o naţie de oameni bătrâni şi bolnavi incapabili să mai muncească.
Jale la Radiologie, Diabet, Terapie Intensivă şi UPU
“Printre judeţele cu cele mai grave situaţii au fost exemplificate cele din judeţele Călăraşi, Galaţi şi Ialomiţa, dar nici Buzăul nu se află la mare distanţă, deşi se fac eforturi supraomeneşti pentru a atrage rezidenţii şi a menţine medicii tineri în sistem”, a mai spus dr. Japie, menţionând că în Spitalul Judeţean de Urgenţă, spre exemplu, este o mare criză de medici urgentişti, radiologi, diabetologi, pediatri, infecţionişti, neurologi, ca să nu mai vorbim că lipsesc cu desăvârşire neurochirurgii, chirurgii vasculari, chirurgii pediatri şi din alte specialităţi.
„Printre cauzele actualei situaţii din sistemul sanitar se numără blocarea posturilor, tăierea salariilor, asimilarea medicilor cu bugetarii şi funcţionarii publici, condiţiile de muncă, migraţia medicilor, lipsa respectului pentru profesia medicală. Medicul din spitalele româneşti lucrează peste limita normală de siguranţă proprie şi a pacientului. Chiar libertatea, demnitatea şi independenţa profesională a medicului sunt afectate”, a declarat dr.Vasile Astărăstoaie, preşedintele CMR.
Somaţie la Parlament şi Preşedinţie
“Dacă în România, un medic rezident câştigă 200 de euro, iar un specialist, în medie 495 euro, în ţările UE media este de 1.100 euro pentru un medic rezident şi 7.995 euro pentru un medic specialist”,a declarat prof. dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România, atrăgând astfel atenţia asupra unuia dintre motivele pentru care se înregistrează un adevărat exod al medicilor.
Adunarea Generală a Colegiului Medicilor din România, reunită la Bucureşti în zilele de 29 şi 30 martie, analizând situaţia medicilor din România a evidenţiat “gravele atingeri aduse demnităţii, libertăţii şi independenţei profesionale ale medicilor”.
“În aceste condiţii, Adunarea Generală a Colegiului Medicilor din România a decis să solicite Preşedinţiei României, Guvernului şi Parlamentului luarea urgentă de măsuri pentru a reda drepturile acestei categorii profesionale”, arată dr. Valeriu Bistriceanu.
Revendicări vs. demisie în bloc
Adunarea Generală a CMR a identifcat şi mijloacele de redresare a situaţiei. Printre revendicările “imediate” ale medicilor se numără deblocarea posturilor în sistemul sanitar, renunţarea la orice barieră în ceea ce priveşte fondul pentru plata personalului (în prezent, aceasta este de 70 la sută din suma decontată de CNAS), excluderea din categoria de bugetari a medicilor, dat fiind practica independentă şi autonomă a acestora. Precizarea în mod expres că medicul nu este funcţionar public şi nici echivalent al acestuia, venitul minim al unui medic (rezident) să fie echivalent cu trei salarii medii pe economie, condiţii de muncă decente pentru medici pentru a putea asigura un act medical de calitate şi implicit siguranţa pacientului, necondiţionarea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România de încheierea asigurării de malpraxis, renunţarea la blamarea medicilor şi respect din partea decidenţilor, reducerea birocraţiei şi simplificarea documentelor medicale în relaţia medic-pacient sunt alte doleanţe “marcate cu cod roşu” la Adunarea Generală a CMR.
În cazul în care acestea nu vor fi luate în seamă de autorităţi, CMR va cere medicilor din toată ţara, în această toamnă, “să îşi dea demisia din sistem, urmând exemplul colegilor din Israel, Slovacia, Cehia”.