Acutizările sezoniere durează până la şase săptămâni şi sunt accentuate de ceapa verde, usturoiul verde, ridichi, salată şi alte vegetale de sezon care cresc aciditatea gastrică
Acutizările sezoniere durează până la şase săptămâni şi sunt accentuate de ceapa verde, usturoiul verde, ridichi, salată şi alte vegetale de sezon care cresc aciditatea gastrică
Gastritele se numără printre afecţiunile care se acutizează primăvara, când persoanele care suferă de inflamări ale mucoasei gastrice devin sensibile la crudităţile de sezon se confruntă cu lipsa apetitului, apariţia disconfortului abdominal după fiecare masă, greaţă, ameţeli, stări de vomă şi balonare. Trecerea de la alimentaţia de iarnă, mai bogată în proteine, la cea de sezon, bazată pe crudităţi, acutizează simptomele gastritelor şi ale ulcerului. Manifestările constau în creşterea frecvenţei episoadelor de arsuri stomacale, precum şi în greaţa şi balonările de după masă.
Clasificare
Potrivit medicilor, gastritele reprezintă un grup de afecţiuni gastrice acute sau cronice, caracterizate prin leziuni inflamatorii ale mucoasei gastrice, induse de multipli factori etiologici şi patogenici. „Clinic, aceste afecţiuni pot fi asimptomatice sau simptomatice, iar după modul de manifestare se pot clasifica în acute, cronice sau specifice. În cazul gastritei acute avem de-a face cu leziuni inflamatorii acute ale mucoasei gastrice care pot cuprinde, în profunzime, celelalte pături din structura gastrică. În funcţie de dietă şi tratamentul administrat, precum şi de perioada în care se acţionează, ele evoluează fie spre vindecare, fie spre cronicizare. Gastritele cronice au o evoluţie de lungă durată, procesul inflamator se extinde atât ca suprafaţă, cât şi în profunzime, cu distrugerea epiteliului glandular (gastrita atrofică) sau unor componente ale peretelui gastric (atrofia gastrică). Gastritele specifice sunt forme speciale de gastrite în care leziunile histopatologice sunt specifice (granulomatoasă, limfocitară, eozinofilică)”, explică dr. Carmen Nistor, medic de familie, atrăgând atenţia că în cazul oricărei suspiciuni este indicat să fie consultat medicul, pentru a se interveni precoce asupra bolii.
Cauze şi simptomatologie
Alimentaţia haotică şi neraţională, vârsta înaintată, fumatul, consumul necontrolat de medicamente şi/sau alcool, agenţii chimici sau anumiţi factori profesionali nocivi, dereglările motorii ale tubului digestiv superior, insuficienţa renală sau alte afecţiuni preexistente pot genera gastrita acută.
„Manifestările clinice ale acestei afecţiuni sunt variate, în funcţie de factorul etiologic, şi sunt reprezentate, în majoritatea cazurilor, de sindrom dispeptic (disconfort abdominal, senzaţie de greaţă, vărsături, balonări abdominale, saţietate precoce, regurgitaţii), dar şi de durere epigastrică acută (uneori severă). În cazul gastritei hemoragice şi erozive se produc hemoragii digestive, iar în cazul gastritei atrofice autoimune se instalează sindromul anemic (anemie megaloblastică) digestiv şi neurologic. Gastritele cronice sunt însă mai periculoase, acestea fiind în general asimptomatice”,atrage atenţia dr. Karmencita Pricop, medic internist, menţionând că în cazul unei suspiciuni, este indicată efectuarea unui „tranzit baritat”, investigaţie care poate arăta clar dacă este sau nu vorba despre o gastrită şi tipul acesteia.
Riscurile ignoranţei
Mesele neregulate şi consumul de alimente în cantităţi mari, mestecarea incorectă şi insuficientă a alimentelor, introducerea în dietă a unor mâncăruri care irită mucoasa gastrică duc la creşterea acidităţii şi la agravarea afecţiunilor gastrice. De aceea, evitarea abuzurilor alimentare este un prim pas pentru a preveni agravarea bolilor de stomac.
„O consecinţă a nerespectării igienei alimentare poate fi, în cazul persoanelor cu hiperaciditate, evoluţia de la gastritele hiperacide la ulcer. Trebuie ştiut că ulcerul gastric afectează 300 de milioane de persoane la nivel mondial, iar riscul îmbolnăvirii este mai mare în cazul celor care au antecedente în familie. Persoanele care suferă de gastrită sau de ulcer trebuie să mănânce des, încet şi uşor, şi să mestece cu atenţie, pentru a nu îngreuna digestia. Este recomandată evitarea mâncărurilor care irită stomacul (mai ales tocături, prăjeli, alimente foarte condimentate), inclusiv hrana prea rece sau prea fierbinte, precum şi alimentele care sporesc secreţia de suc gastric”,arată dr. Nistor, recomandând însă ca persoanele cu tulburări gastrice să se adreseze unui medic nutriţionist, pentru a le alcătui o listă individualizată cu alimente permise şi nepermise.
Sfaturi preventive şi leacuri la îndemână
Pe lângă faptul că recomandă o dietă echilibrată şi eliminarea factorilor favorizanţi, medicii spun că în cazul gastritei se poate deţine controlul cu uşurinţă, dacă se ţine cont de câteva sfaturi şi se recurge la „leacurile bunicii”, pe care toată lumea le are la îndemână.
„Aşadar, este bine să nu se combine mai multe alimente la o masă, să se ia masa de seară cu cel puţin două ore înainte de culcare, să nu se bea apă în timpul meselor (diluează sucurile digestive şi îngreunează digestia), dar să se bea zilnic 8 – 10 pahare cu apă, să nu ne grăbim când mâncăm. Este indicat ca în cazul apariţiei durerilor gastrice să se restrângă, în primul rând, alimentaţia. Se recomandă, cel puţin 8-10 zile, să se consume supe de zarzavat limpezi sau cu puţin orez, brânza de vaci sau caşul proaspăt, făinoase cu apă şi lapte, fructe fierte sau coapte, dar fără zahăr, supă cu carne slabă de viţel. După ce dispar durerile, se revine, treptat, la alimentaţia obişnuită, dar continuându-se să se evite alimentele iritante şi greu digerabile. Ceaiurile de muşeţel, mentă sau sunătoare pot fi extrem de binefăcătoare (dacă medicul specialist nu a recomandat altceva)”, atrage atenţia dr. Nistor.
Fitoterapeuţii recomandă pentru creştera eficienţei, un ceai din mai multe plante. Câte o lingură de gălbenele, coada şoricelului, muşeţel, mentă, valeriană şi păpădie pot fi miraculoase atât în calmarea gastritei, cât şi a ulcerului. La o cană cu apă fiartă se pun două linguri din amestecul amintit şi se beau câte două căni de ceai pe zi.