*În momentul de faţă, la nivelul judeţelor nu există o evidenţă clară a acestora şi nici a bolnavilor care se află pe liste de aşteptare în vederea unui transplant
Persoanele care vor să devină post-mortem donatori de organe pentru transplant vor fi înscrise din timpul vieţii într-un registru naţional creat la Ministerul Sănătăţii, pe baza unei declaraţii notariale, potrivit unui proiect supus dezbaterii publice.
*În momentul de faţă, la nivelul judeţelor nu există o evidenţă clară a acestora şi nici a bolnavilor care se află pe liste de aşteptare în vederea unui transplant
Persoanele care vor să devină post-mortem donatori de organe pentru transplant vor fi înscrise din timpul vieţii într-un registru naţional creat la Ministerul Sănătăţii, pe baza unei declaraţii notariale, potrivit unui proiect supus dezbaterii publice.
Datele din Registrul Naţional de Evidenţă a Donatorilor de Organe, Ţesuturi şi/sau Celule Umane vor fi centralizate pe suport electronic la nivelul Ministerului Sănătăţii, prin Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, se arată în proiectul de Ordin al Ministerului Sănătăţii (MS) aflat în dezbatere publică. Registrul are drept scop crearea unei baze de date “pentru gestionarea informaţiilor în scopul realizării transplantului de organe, ţesuturi şi/sau celule cu respectarea voinţei şi drepturilor persoanelor care în timpul vieţii consimt să îşi doneze post-mortem, în scop terapeutic, organele, ţesuturile şi/sau celulele”, potrivit proiectului de act normativ.
Totodată, prin proiectul de act normativ este reglementată şi procedura de înscriere de către notarii publici în registru a datelor de identificare a donatorilor şi a declaraţiilor autentice prin care consimt la donarea în scop terapeutic a organelor, ţesuturilor şi celulelor. Proiectul prevede că “în registru se înscriu şi se verifică declaraţiile încheiate în formă autentică prin care persoanele majore şi cu capacitate de exerciţiu deplină îşi exprimă în mod liber şi neviciat consimţământul cu privire la donarea în scop terapeutic a organelor, ţesuturilor şi/sau celulelor în situaţia în care sunt declarate de către medici în moarte cerebrală”.
De asemenea, proiectul precizează că organele care pot fi donate sunt cord, plămân, cord-pulmon, rinichi, ficat, pancreas şi intestin. De asemenea, pot fi donate ca ţesuturi piele, cornee, insule Langerhans, os şi vase de sânge.
Registrul va putea fi accesat numai de către angajaţii Centrului Operativ pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Sănătăţii, la solicitarea coordonatorilor de transplant, prin serviciul IC (intercomunicaţii) din Unităţile de Primiri Urgenţe sau direct, după o verificare în prealabil a identităţii coordonatorului regional de transplant. “În situaţia în care o persoană în timpul vieţii a încheiat mai multe declaraţii prin care fie donează, fie revine asupra voinţei sale de a dona revocându-şi declaraţiile anterioare sau îşi modifică tipurile de organe, ţesuturi şi/sau celule pe care doreşte să le doneze, cu ocazia interogării registrului în vederea demarării procedurilor de prelevare de organe, operatorul va avea în vedere ultima declaraţie autentificată şi înscrisă în registru, ca fiind cea valabilă”, se mai arată în proiectul de act normativ. Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, va realiza o aplicaţie informatică ce va permite accesul în timp real a notarilor publici în vederea înscrierii datelor în registru şi respectiv a operatorilor ministerului pentru interogarea registrului.
55 pacienţi la Buzău cu medicamentaţie post-transplant
Până acum, nu există o centralizare a buzoienilor care se află pe lisele de aşteptare în vederea efectuării unui transplant, aceste evidenţe aflându-se doar în centrele medicale care efectuează asemenea operaţii de o deosebită complexitate. Singurele date care ne pot face o idee asupra fenomenului sunt cele referitoare la pacienţii care au trecut prin asemenea operaţii.
În momentul de faţă, în judeţul Buzău există un număr de 55 pacienţi care primesc medicamentaţie post-transplant, prin programul naţional de sănătate ce se adresează acestei categorii, ne declară juristul Simona Anghel, director relaţii contractuale în cadrul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate. Acelaşi număr de pacienţi s-a aflat în evidenţele CJAS pe parcursul anului trecut, costul mediu anual al unui asemenea tratament fiind de 20.557 lei (205,57 milioane lei vechi).
Sursa citată ne-a mai declarat că, la ultima videoconferinţă cu ministrul Sănătăţii, Ladislau Ritli, acesta a atras atenţia direcţiilor de sănătate publică să urgenteze acţiunile de a se pune la punct, în cadrul unităţilor sanitare mari din judeţe – mai precis în acele spitale cu secţii de Anestezie-Terapie Intensivă -, sitemul de recoltare a organelor în vederea donării.