*Din 9.500 hectare însămânțate în județ în toamna anului trecut, în cultură au rămas doar 381
În loc să se gândească la primele încasări la recoltarea rapiței, în acest an agricultorii buzoieni vor calcula cuantumul primelor pagube înregistrate ca urmare a compromiterii acestei culturi din cauza condițiilor meteorologice.
*Din 9.500 hectare însămânțate în județ în toamna anului trecut, în cultură au rămas doar 381
În loc să se gândească la primele încasări la recoltarea rapiței, în acest an agricultorii buzoieni vor calcula cuantumul primelor pagube înregistrate ca urmare a compromiterii acestei culturi din cauza condițiilor meteorologice.
După ce în ultimii ani, cultura de rapiță s-a dovedit a fi profitabilă, în 2011 recoltele fiind vândute la prețuri duble față de cele din 2010, agricultorii au făcut eforturi deosebite în toamna anului trecut pentru înființarea loturilor de rapiță. Astfel, din cauza secetei, pentru a înființa cultura de rapiță agricultorii au arat și au discuit de trei-patru ori cu diverse grape, discuri sau agregate, deoarece vremea nu a ținut cu ei. Ulterior, din cauza lipsei apei din sol, germinarea rapiței pe unele suprafețe a întâmpinat probleme serioase, pe alocuri agricultorii fiind nevoiți să renunțe la rapiță încă din toamnă.
A urmat o iarnă total atipică, cu îngheț și zăpadă cât pentru două-trei ierni la un loc, dar spulberată de pe câmp, lucru care a însemnat calamitarea culturilor aproape în totalitate. Astfel, în urma înregistrării datelor de la cultivatori, funcționarii Direcției Agricole Buzău au raportat către Ministerul Agriculturii că, din cele 9.500 ha de rapiță însămânțate în județ în toamna anului trecut, în cultură au rămas doar 381 ha, situația din Buzău fiind similară cu cea din toate județele care în iarna trecută s-au aflat sub cod portocaliu de viscol, ger sau ninsori.
“Din 750 ha însămânțate cu rapiță, mai avem în cultură doar 50 ha”
Printre marile societăți comerciale din agricultura buzoiană care au contabilizat pierderi din cauza compromiterii rapiței se numără și SC Agroglobal SA, societate agricolă care în 2011 s-a aflat între primii mari cultivatori din județ.
Ing. Gheorghe Tuzu, directorul general al societății, spune că cea mai mare parte a suprafeței cultivate cu rapiță de societatea agricolă pe care o conduce a fost compromisă, în prezent în locul rapiței calamitate fiind nevoiți să semene floarea-soarelui sau porumb. “Din 750 de hectare de rapiță, mai avem în cultură doar 50 de hectare, restul culturilor fiind compromise. Este dezastru în toată țara la rapiță, evaluându-se că aproximativ 400.000 ha sunt compromise. Dacă se ține cont că se pierd circa 12 milioane lei vechi/ha, avem pierderi totale de aproximativ 10 miliarde lei vechi, iar din păcate înghețul sau seceta nu le mai asigură nimeni azi”, ne-a declarat ing. Gheorghe Tuzu, directorul general al SC Agroglobal SA.
Pentru suprafața calamitată de 700 ha, reprezentantul societății buzoiene susține că în prezent s-a început însămânțarea cu floarea-soarelui, cultură care va ocupa aproximativ 70-80 la sută din suprafața calamitată, în timp ce pe restul suprafeței se va cultiva porumb.
“Era prima cultură de la care încasam bani”
O altă societate care în 2011 se afla între primii zece cultivatori de rapiță din județ, iar în prezent se numără printre societățile agricole cu pagube însemnate la această cultură este SC Crisagra 2003 SRL, din comuna Ziduri.
Potrivit datelor furnizate de ing. Constantin Cristea, reprezentantul societății, din cele 412 hectare de rapiță însămânțate în toamna anului trecut, în prezent nu au mai rămas viabile pentru a fi cultivate cu rezultate bune decât 40 de hectare. “La rapiță este dezastru ce se întâmplă. Nu mai avem în cultură decât 40 de hectare din 412 hectare de cultură, cât am însămânțat în toamnă. Am fost asigurați, dar seceta și înghețul nu le preia nicio societate de asigurări și nu putem aștepta ceva decât de la Guvern. Este dezastru și dacă ne gândim că era prima cultură de la care încasam bani. În 2011 am avut 286 ha de rapiță cu o recoltă medie de 2.860 kg/ha, iar la un preț de 1,6-1,8 lei/kg am fost foarte mulțumiți, pentru că am făcut primele încasări și nu ca la grâu, ba că nu are gluten, ba că are deformare, ba că este încolțit și îl dau pentru furajare”, ne-a declarat ing. Constantin Cristea, reprezentantul societății Crisagra Ziduri.
În privința pagubelor înregistrate de societatea din Ziduri, ing. Constantin Cristea susține că, la un prim calcul, în prezent are pierderi de 3,78 miliarde lei vechi. “Se poate considera că arătura și îngrășămintele pe care le-am folosit pentru rapița pierdută pe aceste suprafețe nu sunt pierdute, dar pentru a înființa o nouă cultură se fac lucrări în plus, pregătirea terenului, semănatul, plus costul semințelor pentru noile culturi de floarea-soarelui sau de porumb”, a concluzionat ing. Constantin Cristea.
Seceta din toamnă: rapiță negerminată
Primele semnale ale unui an agricol dificil pentru această cultură au apărut încă din toamnă. Astfel, lipsa apei din sol a împiedicat germinarea rapiței pe unele suprafețe, agricultorii fiind nevoiți să renunțe la rapiță încă din toamna trecută.
Potrivit datelor furnizate la acea vreme de reprezentanții Direcției Agricole, fermierii din județ au întors circa 500 de hectare din cele 9.500 cultivate cu rapiță, alegând ca pe aceste terenuri să fie însămânțat grâu. Specialiștii instituției explicau atunci că, din cauza secetei prelungite, rapița însămânțată târziu nu a intrat în iarnă în deplină maturitate pentru a rezista gerului. Din acest motiv, unii fermieri au preferat să întoarcă aceste culturi și au semănat cu grâu, întrucât terenul era pregătit deja. În schimb, oamenii au arat și au discuit de trei-patru ori cu diverse grape, discuri sau agregate, că vremea nu a ținut cu ei. Au fost zone în care după arătură au rămas bolovani uriași, ajungându-se să se cheltuie mai mult pe motorină și piese de schimb.
Rapița românească, folosită în industria farmaceutică și producția de biodisel din Vest
Anul trecut, agricultorii buzoieni care au pariat pe cultura de rapiță au dat lovitura. În 2011 prețurile la rapiță au ajuns la aproximativ 440 euro/tonă, comparativ cu 260-265 euro/tonă, cât a fost prețul în 2010. Cererea externă se justifică prin utilizarea rapiței ca materie primă pentru industria farmaceutică și a producției de biodiesel și uleiuri.
Anul trecut, culturile de plante energetice făceau concurență tot mai mare cerealelor folosite în industria alimentară, prin suprafețele în creștere pe care erau cultivate. Afacerile cu rapiță au înflorit, pentru că de la un an la altul prețul plătit pe tonă a crescut. În 2010, cultivatorii încasau 350 de euro pe tonă, iar în 2011 agricultorii din județele din vestul țării au ajuns la încasări 500 de euro sau chiar mai bine.
La venitul obținut s-a adăugat și subvenția oferită de Uniunea Europeană și de statul român la fiecare hectar, iar recoltele de rapiță obținute au mers la export, în special în Ungaria, Germania și Italia, cultivatorii aducând în țară venituri de ordinul zecilor de milioane de euro.
În condițiile calamitării unor mari suprafețe, prețurile la rapiță ar putea crește însă în acest an, unii agricultori din județele din vestul țării afirmând deja că nu vor vinde până nu vor obține cel puțin 600 de euro/tonă.