Sâmbătă, 28 aprilie, la Clubul „Femina” a Casei Municipale de Cultură din Râmnicu Sărat, într-o asistență numeroasă (membrii Cenaclului „Alexandru Sihleanu”, oameni de cultură, iubitori de frumos), a avut loc lansarea cărții „Zona etnografică Râmnicu Sărat. Reper geografice și istorice”, autor Dumitru Hangu.
„Ostilitățile” au fost conduse de Constantin Marafet lecturând din cartea proaspăt scoasă de la tipar, reprezentativă pentru valea Râmnicului Sărat, invitând la discuții. Au participat la discuții: Vasile Ghinea, „A face ceva pentru poporul din care te tragi nu este numai o chestiune patriotică, ci una de bun simț. Aici se poate vorbi de educația, latura culturală a fiilor unei țări. Dumitru Hangu se arată un bun cunoscător al locurilor natale, în toată expresia vieții pe această vale a Râmnicului Sărat, din cele mai vechi timpuri. Volumul nu are pretenții științifice, este o carte document. Nu este la prima „abatere” de acest gen. În 2007 a lansat „Valea Râmnicului Sărat istorie și legende”, Răzvan Chirac, despre Hangu omul pe care l-a cunoscut acum câțiva ani și prin care a cunoscut valea Râmnicului Sărat, un om total dedicat acestei văi, despre efortul lui de a scrie în aceste vremuri o astfel de carte ca un act sinucigaș, despre cei care au dispărut între timp Florea Costache, Constantin Dinu Mazilu, fiul lui Dumitru Mazilu și strănepotul lui Gheorghiță Lupescu, despre Octavian Moșescu și laitmotivul lui „ne trebuie un drum în munți”, despre Simion Mehedinți care considera excursiile ca fiind pentru inimă și suflet, Aurel șelaru, „suntem niște nebuni ai vremurilor moderne pe care ne interesează de unde venim. Dl Hangu a strâns, a acumulat în timp. A scrie o carte înseamnă ore și ani de acumulări. Cartea face o trecere în revistă pentru cei care vor să vadă, să cunoască frumusețile văii Râmnicului Sărat”, Dumitru Hangu, „este o onoare că astăzi sunt „coleg de bancă” cu dl dr. Homescu, sunt alături de noi echipa de la Asociația „Plai râmnicean”: A. șelaru preș., Marian Găloiu vice, Răzvan Chirac vice. În prima carte am adus în atenția nu numai a locuitorilor văii Râmnicului „masa lui Bucur” unicat în lume, trecerea lui Carol Pop de Satmari pe la Poiana Mărului și o serie de legende. În cartea de astăzi prezint locuri de vis, minunile acestei văi, un drum extraordinar de interesant”, Marian Ilie, „cartea este o provocare, l-a provocat pe dl Chirac, m-a provocat și pe mine. Cartea nu este o carte științifică, este o carte din care se fac cărțile”, Matincă Costea, cu un moment de respire (divertisment), pe un text de Teodor Speranția, „Tunsă sau rasă”, Roxana Manea, despre situația infrastructurii pe valea Râmnicului Sărat, despre Asociația „Plai râmnicean” de care nu avea cunoștință, să fie promovat turismul în zonă, Ecaterina Chifu, „este o carte despre o țară de vis, de lumină. Să producem imagini video cu un comentariu în limba franceză”, Marian Găloiu despre cartea „Dumitreștii de ieri”, care cuprinde perioada 1900- 1940, cu povești și personalități, tot ca o promovare a turismului, Dan Mihail Zanfirescu, „această carte ar trebui să se regăsească în ghiozdanul fiecărui elev de pe valea Râmnicului”, Lucreția Dedulescu , „sunt născută în Buda și aceste meleaguri care se află în colimator îmi sunt familiare. Sunt o optimistă. Clubul „Femina” înființat în 1969, despre care voi scrie o carte a organizat excursii pe valea Râmnicului. Să veniți să vedeți valea Râmnicului în luna mai!”, Frățilă Genovel, „am descoperit în carte plugușorul pe care-l cântam când eram mic, am descoperit pe prof. meu Ghe. Milea, am descoperit chilerul pe care îl avea mamaia. Este o carte de suflet!”, Alexandra Popescu, „ar fi fost bine să am o carte ca asta, să fac orele de dirigenție când eram activă”, Valeria Popa, despre reforma administrativă din 1968, despre Mircea Homescu și lupta de reînființare a județului, Mircea V. Homescu, „orice intenție care are utilități ca efect este demnă de urmat. În cazul de față, autorul știe ce vrea și ce trebuie să realizeze”.
A urmat ședința Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”care a debutat cu un scurt moment de divertisment, susținut de Matincă Costea pe un text culegere, „Duminicile unui chinez” și „Timpul florilor”.Totul s-a încheiat cu lectorul de serviciu, Mircea V. Homescu, care a prezentat un material intitulat „Recviem pentru marxism, Addenda 2”, căruia îi dăm cuvântul: „Când, cu cinci ani în urmă, am intitulat „materialul” de analiza marxismului socialist (sau invers, același lucru fiind)…RECVIEM, aveam în vedere graba cu care cei mai mulți analiști vedeau, ca foarte apropiat și definitiv, decesul socialismului. Am intitulat încercarea mea drept recviem (cu semnul interogației), fiindcă intuisem – încă de atunci – perspectiva destul de îndepărtată, dar sigură, ca socialismul marxist să mai aibă încă de jucat – nu una, ci mai multe – cărți, înainte de a-și fi epuizat întregul capital de posibilități, șanse și perspective sociale și politice. Ultimii ani, scurși după dărâmarea „zidului” din Berlin, inclusiv deghizata și precipitata demolare a lagărului socialist, dar mai ales a comunismului din fosta URSS, inclusiv a Uniunii ca atare ,nu fac altceva decât să confirme că… nu m-am înșelat. Azi, la mijlocul anului 1997, pot pretinde – fără risc de eroare – că… Andropov a fost personalitatea comunistă cea mai lucidă din întregul staff al comunismului autoritar sovietic al anilor optzeci. El a anticipat, cu cele mai clare șanse de exactitate, drumul pe care trebuia să-l urmeze socialismul ca ideologie viabilă (comunismul nu a fost decât o aberație speculativă-propagandistică de etapă), pentru a supraviețui, subteran o vreme ,după eșecul inevitabil care urma să se petreacă la capătul celor cca șapte decenii de nereușită experimentare, în formulă social-statală, într-un număr de țări est-europene, inclusiv URSS: Analiza logică a dinamicii și stabilității socialismului în lume, făcută după șapte decenii de experiment, în țările unde reușise să fie impus prin manipulări dezinformatoare și artificiale „revoluții”, a confirmat eșecul social și mai ales economic, inclusiv politic, pentru că… deși ideal ca teorie, socialismul a eșuat întrucât a fost pus în practică social-statală de indivizi plini de perversiunea clasică a egoismului individualist, exploatator, capitalist… cu vagi pâlpâiri, pe ici pe acolo, de democrație caricaturală. În acest context se impunea remanierea radicală a conduitei de viitor în lagărul socialist .Un test s-a și făcut, în acest sens, în Ungaria, în anii optzeci, ea fiind prima din lagăr unde experimentul socialist a ieșit din „canoanele roșii” clasice, arătând cam cum ar trebui să se combine socialismul cu… piața liberă. Doar așa se pot explica cele petrecute în URSS și în lagăr la finele anilor optzeci și la începutul deceniului nouăzeci, spre surprinderea majorității naive a europenilor, dar nu numai a lor, din lumea așa zisă liberă… dar subjugată de iudeomasoneria mondială, pe scurt OCULTA. Se pare că în momentul „plecării” lui Andropov , „dincolo” (pentru cei ca el nu există lumea cealaltă, a noastră a creștinilor), acesta a lăsat un „testament” ciracilor săi pentru ca… victoria finală să fie tot a socialismului. Personal aș fi de acord cu el și cu cei ce gândesc ca el, într-o proporție de 70% din ideologie, având în vedere lipsa de omenie și sălbăticia cu care capitalismul mușcă azi din noi, cu ocazia „reîntâlnirii” cu el în România, după ce ne despărțisem prin anii cinzeci. În testamentul amintit, cel mai „deștept” KGB-ist al rușilor, Andropov, stipula că socialismul trebuie să traverseze o epocă critică – de compromis – printr-un parcurs subteran, de aparentă retragere de la putere, de renunțare la prozelitism în state din jur sau de la distanță (Cuba, Angola, Vietnam),vreme – poate – de o generație, prin acceptarea pluripartidismului și a concesiilor acordate „pieții libere”. Odată uitate nemerniciile anilor 30, 40, 50, 60, 70, socialismul va putea reînvia la putere, prin alegeri libere și democratice (cum oare altfel?), precum deja se întâmplă… că se petrec lucrurile chiar și azi prin Franța, Anglia.(…)
Sâmbătă, 5 mai, începând cu ora 11.00, la sala de ședințe a Consiliului Municipal Râmnicu Sărat vor fi lansate cărțile: „Livada copilăriei” autor Traian Cristea și „Sens și contrasens” autor Răzvan Chirac.