*În ciuda sprijinului de 250 euro/ha de la Ministerul Agriculturii, specialiştii susţin că principalul obstacol este fărâmiţarea proprietăţii terenurilor
Ministerul Agriculturii va aloca un ajutor specific pentru cultivarea orezului în zonele defavorizate, dar specialiştii din agricultură apreciază că în judeţul nostru ar fi foarte dificilă reluarea acestei culturi în comunele în care existau orezării înainte de ’89.
*În ciuda sprijinului de 250 euro/ha de la Ministerul Agriculturii, specialiştii susţin că principalul obstacol este fărâmiţarea proprietăţii terenurilor
Ministerul Agriculturii va aloca un ajutor specific pentru cultivarea orezului în zonele defavorizate, dar specialiştii din agricultură apreciază că în judeţul nostru ar fi foarte dificilă reluarea acestei culturi în comunele în care existau orezării înainte de ’89.
Din dorinţa de a acoperi o parte din necesarul de consum intern de orez, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) va implementa, începând cu anul 2012, o schemă de ajutor specific, care are ca obiective prevenirea tendinţei de reducere a suprafeţelor cultivate cu orez şi asigurarea unei producţii care să reducă din importuri. Potrivit unui comunicat de presă publicat pe site-ul MADR, schema de ajutor specific se va acorda în conformitate cu art. 68 din R(CE) nr. 73/2009 şi are în vedere prevenirea deprecierii nivelului de trai în zonele defavorizate şi evitarea abandonului aşezărilor rurale din aceste zone.
Potrivit sursei citate, zonele defavorizate sunt cele definite conform R(CE) 1257/1999, în cadrul Planului Naţional de Dezvoltare Rurală, aprobat prin Decizia Comisiei nr. C2008 3831. Pentru a fi eligibile în cadrul acestei scheme de ajutor specific, exploataţiile trebuie să fie localizate în zonele defavorizate din România, conform Anexei 4A din PNDR, din judeţul nostru în categoria zonelor defavorizate de condiţii naturale specifice (ZDS) intrând 23 de comune (Beceni, Berca, Buda, Buzău, C.A. Rosetti, Cernăteşti, Cilibia, Cislău, Costeşti, Largu, Luciu, Mărgăriteşti, Murgeşti, Năeni, Pardoşi, Pârscov, Pietroasele, Ruşeţu, Scorţoasa, Stâlpu, Ţinteşti, Ulmeni şi Vipereşti).
Conform comunicatului, sprijinul specific se acordă tuturor exploataţiilor de orez eligibile, sub formă de plată anuală suplimentară, cu condiţia ca mărimea acestora să fie de minimum un hectar, cu parcele de minimum 0,3 ha (să corespundă criteriilor de eligibilitate pentru acordarea sprijinului pe suprafaţă – SAPS). Cererea pentru ajutorul specific pentru orez este parte a Cererii unice pentru schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), aprobată prin ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 37/2012 şi nu trebuie însoţită de alte documente suplimentare faţă de cele necesare pentru sprijinul SAPS. Cuantumul total al schemei de ajutor este de maximum trei milioane euro/anual, pentru anii 2012 şi 2013, iar finanţarea este asigurată din fonduri comunitare, din plafonul naţional al României prevăzut conform art. 40 al R(CE) 73/2009. Nivelul indicativ al sprijinului este de 250 euro/ha, pentru o suprafaţă de aproximativ 12.000 ha şi se va acorda o dată pe an.
“În următorii cinci ani nu cred că se va putea cultiva din nou orez în judeţ”
Perspectiva acordării schemei de ajutor de stat pentru anii agricoli 2012 şi 2013 nu le dă motive de optimism agricultorilor buzoieni, oamenii cu experienţă în acest domeniu de activitate considerând că va fi foarte greu să se cultive orez din nou în judeţul nostru.
Deşi în condiţiile acordării sprijinului menţionat cultura orezului s-ar dovedi rentabilă, în opinia ing. Gheorghe Tuzu, directorul general al SC Agroglobal SA, în prezent există mai multe obstacole pentru cine ar dori să reînvie fostele orezării care au început să fie înfiinţate în judeţul nostru încă din anul 1965. “Din punctul meu de vedere, ar fi foarte greu să se mai cultive orez în judeţul Buzău. Între 1965 – 1975 erau amenajări unde se cultiva orez în zona Scurteşti – Vadu Paşii – Săgeata – Găvăneşti – Robeasca şi în zona Amaru. În judeţ cred că se ajungea per total la 1.000 de hectare cultivate cu orez. În Săgeata şi acum oamenii denumesc zonele respective <La Orăzerie>, pentru că aici era cea mai cunoscută zonă din judeţ unde se cultiva orez. După o experienţă de 26 de ani în agricultură, în prezent nu cred că mai este posibil să se înfiinţeze o astfel de cultură. În comunele unde au fost făcute îndiguirile necesare, în momentul de faţă terenurile sunt parcelate, oricine ar mai investi fără să fie proprietar pe infrastructura necesară. Un alt obstacol este problema apei: în ultimii ani s-a adâncit albia Buzăului şi ar fi costuri mari pentru pomparea apei. Din aceste motive, personal cred că în judeţ nu se va mai cultiva orez nici pe zece ari”, ne-a declarat ing. Gheorghe Tuzu.
De asemenea, inginerul buzoian a precizat că în prezent România se numără totuşi printre marii producători de orez din Europa (locul II), pe fondul existenţei unor firme cu capital mixt, româno-italian, care se ocupă de această cultură în Lunca Dunării, italienii având experienţă în acest domeniu (Italia fiind pe primul loc la această cultură).