Ciubotaru Petre. La prima citire, un nume care nu spune nimic. Petre este unul dintre microbiștii cu “ștate vechi” din Galați. Fost junior al formațiilor Oțelul și Dunărea, a trecut peste 40 de primăveri și timpul nu l-a iertat. Dincolo de ridurile care îi trădează vârsta, și părul cărunt care îi arată “experiența”, Petre este unul dintre băieții “aciuați” pe lângă divizonara secundă, care vineri a trecut “la pas” de Gloria.
Ciubotaru Petre. La prima citire, un nume care nu spune nimic. Petre este unul dintre microbiștii cu “ștate vechi” din Galați. Fost junior al formațiilor Oțelul și Dunărea, a trecut peste 40 de primăveri și timpul nu l-a iertat. Dincolo de ridurile care îi trădează vârsta, și părul cărunt care îi arată “experiența”, Petre este unul dintre băieții “aciuați” pe lângă divizonara secundă, care vineri a trecut “la pas” de Gloria. A fost singurul suporter care a făcut deplasarea la Buzău și, dacă vă vine să credeți, gura nu i-a tăcut pe parcursul celor 90 de minute. “Domnule, eu nu am mamă, nu am tată. Galațiul m-a crescut. Am fost junior și la Oțelul și la Dunărea. Din păcate, este o rivalitate nefondată între cele două echipe”. La prima vedere, pare un nebun rătăcit. Doar câteva minute îi trebuie ca să demonstreze că știe fenomenul și că strigătele sale sunt rezultatul unei pasiuni care nu cunoaște limite. Privește în van și rememorează: “Aveați echipă bună pe vremuri. Dudu Georgescu, Cramer, Tulpan, Zahiu, Stan sunt doar câteva dintre numele care îmi vin acum în minte. Apoi, pe la începutul anilor ’90, l-am luat pe Vioară de la Buzău și a fost golgheter în divizia secundă. Gloria este o echipă cu tradiție, însă nu cunosc cauzele adevărate pentru care sunteți la un pas de liga a treia. Îmi pare rău pentru echipa voastră, pentru spectatorii care umpleau altădată arena. Pe voi v-au mâncat alții și acum trageți ponoasele”. Încheie optimist: “Ei lasă, nu vă mai faceți atâtea griji. O să rămâneți cumva și anul viitor în Liga a II-a. Ne mai întâlnim noi. Gata, trebuie să plec, mă așteaptă domnu’ Auraș (n.r Auraș Brașoveanu, președinte Dunărea Galați). V-am pupat!”. Face cu ochiul pișicher și se grăbește spre mașina președintelui gălățean.