*Necesitatea accelerării formării noilor structuri este susținută de Adrian Rădulescu, președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților
După terminarea mandatului fostului ministru Valeriu Tabără, noilor reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) le rămâne ca principală temă de reformă înființarea Camerelor Agricole.
*Necesitatea accelerării formării noilor structuri este susținută de Adrian Rădulescu, președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților
După terminarea mandatului fostului ministru Valeriu Tabără, noilor reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) le rămâne ca principală temă de reformă înființarea Camerelor Agricole.
Necesitatea accelerării formării noilor structuri este susținută de Adrian Rădulescu, președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, care consideră că până în toamna acestui an, Camerele Agricole ar putea deveni funcționale, dacă proiectul inițiat de actualul comisar european Dacian Cioloș, încă din urmă cu patru ani, va primi undă verde în plenul Camerei Deputaților. Potrivit acestuia, camerele agricole reprezintă o instituție de utilitate publică non-profit, care trebuie să asigure sistemul de consultanță agricolă națională. De asemenea, Camera Agricolă Națională va avea un mandat de 7 ani, cum are și Politica Agricolă Comună (PAC), la nivelul Comisiei Europene. Din punct de vedere juridic, vor exista doar 42 de camere agricole județene și o Cameră Agricolă Națională, față de 780 de camere de toate tipurile câte existau până acum. Potrivit aceleiași surse, pentru înființarea celor 42 de camere județene și a Camerei Agricole Naționale vor fi alocate fonduri din buget în valoare de 10 milioane de lei, urmând ca ulterior acestea să se autofinanțeze din cotizații ale agricultorilor, din venituri realizate din activități economice directe, din prestări de servicii de consultanță, din dividente, pentru că au dreptul să înființeze societăți comerciale, dar și din finanțarea publică, națională și europeană. Anual, vor exista și resurse obținute de la Ministerul Agriculturii pentru plata sistemului de consultanță agricolă obligatorie acordată conform legii pentru bunele practici agricole de mediu.
În ceea ce privește structura Camerei Agricole din județul nostru, într-o primă fază, membrii Comitetului Județean de Inițiativă făcuseră, încă din urmă cu aproape doi ani, primele demersuri pentru organizarea alegerilor în teritoriu. Astfel, pentru desemnarea fermierilor care să-i reprezinte în camerele agricole din județul nostru, membrii Comitetului Județean de Inițiativă stabiliseră arondarea comunelor din județ pe 15 camere agricole din teritoriu, care au ținut cont de zonarea centrelor locale ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Astfel, Centrului local APIA Buzău urmau să îi fie arondate patru camere agricole zonale, începând cu cele din Buzău, Mărăcineni, Vadu Pașii și Pietroasele. Pe lângă acestea, ar mai fi trebuit să fie alegeri la Rm. Sărat, Ziduri, Grebănu, Smeeni, Luciu, Pănătău, Pătârlagele, Vintilă Vodă, Beceni și Movila Banului, fiecare structură având arondați fermieri din comunele vecine.