O serie infernală de pumni, un mare boxer prăbuşit pe corzile ringului, un prosop zboară din colţul lui spre ring, dar nu-l mai ia nimeni în seamă, pentru că arbitrul s-a aruncat în faţa Cobrei din Nottingham şi a oprit lupta.
La 3.000 de km distanţă, o ţară întreagă suferă în noapte doborârea campionului lor, românul neînvins în 29 de întâlniri profesioniste până atunci.
O serie infernală de pumni, un mare boxer prăbuşit pe corzile ringului, un prosop zboară din colţul lui spre ring, dar nu-l mai ia nimeni în seamă, pentru că arbitrul s-a aruncat în faţa Cobrei din Nottingham şi a oprit lupta.
La 3.000 de km distanţă, o ţară întreagă suferă în noapte doborârea campionului lor, românul neînvins în 29 de întâlniri profesioniste până atunci.
Lucian Bute a suferit sâmbătă noapte nu numai prima înfrângere din cariera profesionistă, dar modul în care a cedat în ring îi pune la îndoială mersul înainte al carierei sale. A fost o înfrângere amară despre care s-a vorbit şi se va vorbi la fel cum echipa de fotbal a României a cedat barajul cu Slovenia, pierzând de atunci mai toate turneele finale.
A fost o noapte de coşmar pentru noi toţi ce l-am privit şi-l vom privi cu simpatie pe acest om deosebit, pe care l-am identificat cu excepţia de care aveam nevoie pentru a ne demonstra faptul că şi românii au eroii lor neînfricaţi, dar mai ales neînvinşi.
Lucian a pierdut prin KO în repriza a V-a a luptei cu acest Carl Froch, un sportiv care a avut o seară magică. Nu pot spune care este cel mai bun boxer dintre cei doi, în ciuda tuturor evidenţelor, dar pot să vă spun că diferenţa între Lucian şi urmaşul lui Robin Hood s-a făcut la nivel mental. Gălăţeanul a fost copleşit de importanţa partidei şi, în ciuda pregătirii excepţionale, ne-a servit în ring un box la jumătate sau mai puţin din potenţialul său. În schimb, Froch a fost o fiară de fier care n-a vizat şi visat decât victoria pe care a obţinut-o, dovedind că are inimă de boxer adevărat.
Lucian a avut demnitatea şi curajul recunoaşterii înfrângerii evidente, luând asupra sa întregul eşec. Prematur să ne gândim la o revanşă sau ce va urma pentru gălăţeanul din Pechea cu dublă cetăţenie. Unii se vor grăbi să-i cânte „Prohodul” cu privire la carieră, alţii privesc doar cu scepticism de pe margine, eu continui să cred că de fapt totul se va decide la nivel mental. Rănile de pe faţa lui Bute se vor închide rapid, rămâne ca timpul să cicatrizeze şi urmările bătăliei pierdute atât de dramatic de fostul campion IBF.
O înfrângere are şi ea gradele sale de amar, iar Bute s-a ales cu paharul cel mai plin şi concentrat. L-a băut până la fund cu demnitate, înţelegând, cel puţin la prima vedere, că face parte dintr-o viaţă care i-a adus până sâmbătă noaptea numai satisfacţii.
În acest moment crucial al carierei sale sunt două variante, una a contestatarilor, ce jubilează cu o satisfacţie întipărită pe chip proprie celor care în general n-au realizat prea multe în viaţă sau n-au avut de-a face cu performanţa pe niciun plan şi care este una ce va duce spre încheierea activităţii pugilistice şi o a doua, cea a învăţării dintr-o înfrângere dură, care să-i relanseze drumul spre înalta societate a boxului. Froch a dovedit-o, redevenind pentru a treia oară campion mondial.
Lucian are încă timp să adune rapid cioburile soclului sfărâmat sâmbătă noaptea pe ringul din Capital FM Arena din Nottingham pentru a-şi reclădi mitul. Sau poate nu? Aceasta-i întrebarea!
Ştefan Alecsiu este Redactor-şef adjunct la Radio România Actualităţi