Proiectul pentru tineri reprezintă un punct important al programului politic al preşedintelui organizaţiei judeţene a Partidului Democrat Liberal, deputatul Cezar Preda, candidatul PDL la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, despre care acesta a vorbit pe larg într-un interviu pe care acesta l-a acordat la jumătatea campaniei electorale pentru alegerile din 10 iunie.
Proiectul pentru tineri reprezintă un punct important al programului politic al preşedintelui organizaţiei judeţene a Partidului Democrat Liberal, deputatul Cezar Preda, candidatul PDL la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, despre care acesta a vorbit pe larg într-un interviu pe care acesta l-a acordat la jumătatea campaniei electorale pentru alegerile din 10 iunie.
Liderul democrat-liberal buzoian consideră că înfiinţarea unei universităţi tehnice la Buzău ar putea stopa exodul tinerilor către alte oraşe mari ale ţării: „Al cincilea proiect al meu este destinat tinerilor noştri buzoieni. Eu predau la Universitatea Politehnică din Bucureşti, am, din două grupe anul acesta, 14 buzoieni. Discutam cu ei ce şi-ar fi dorit şi spuneau – ceea ce eu ştiam, dar mi s-a confirmat – că şi-ar fi dorit universităţi puternice la Buzău. Sunt studenţi de anul patru la Metalurgie care fac practică la noi, la Ductil, la Pulberi. Şi întreabă de ce noi, cu o zonă industrială atât de puternică, nu avem aici o aripă a Universităţii Politehnice. Asta nu-i privatizată, nimeni nu vrea să facă ingineri la privat, la privat te faci acum economist, jurist şi expert în administraţie publică, cunoaştem, şi chiar şi în politică. Toată lumea se face acum, inginerii mai greu. Şi acesta este un obiectiv peste care nu am cum să trec, ca om care mă ocup de partea aceasta a învăţământului. Nouă ne trebuie, de fapt, un centru universitar puternic, pentru că 80 la sută – şi nu mă risc cu acest procent – dintre copiii noştri nu se mai întorc în Buzău, pleacă, şi ceea ce este şi mai grav, este că majoritatea dintre ei sunt sfătuiţi de părinţi, care fac eforturi enorme, vând casa bunicilor de la ţară, îşi vând apartamentul şi se mută în garsonieră, să ia băiatului sau fetei la Bucureşti, la Iaşi, la Cluj, la Craiova, la Piteşti, la Braşov, nu la Buzău. Deci, dacă noi am început să vedem că oraşul nu are viaţă, noi vom muri încet-încet. Uitaţi-vă la Sulina, care pe timpul Regelui avea 50.000 de locuitori, şi acum are 5.000. Dar de ce să nu mă uit şi la Buzău care, în 2002, la recensământ, aveam 155.000 de oameni şi acum are 115.000. Şi din aceştia, cred că 20.000 sunt plecaţi în străinătate. Deci, 40.000 de oameni nu mai locuiesc în municipiul Buzău, deci ce facem, devenim un oraş mort sau devenim un oraş viu, un judeţ viu, care atrage, care să fie ca un parc, ca o grădină, un judeţ în care am drumuri frumoase, să mă duc la mănăstiri, să mă duc la staţiuni, să refac cum trebuie nu numai Monteoru, să refac şi Fişiciul să refac şi Balta Albă, să mă plimb cu bicicletele, ca lumea să iubească să vină aici. <Mă duc acasă, pentru că oraşul meu este ca o floare, oraşul meu are zone verzi>”, spune deputatul Cezar Preda.
„Ori noi am înnebunit, ori ne-am blazat cu totul!”
Candidatul democrat-liberal la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean consideră că o dezvoltare urbanistică serioasă a municipiului ar putea veni tot în sprijinul tinerilor buzoieni: „Ce zone verzi am făcut noi în oraş de la Revoluţie? Eu, Cezar Preda, când eram în Primăria municipiului Buzău, în afară de faptul că am reparat Heleşteul, care era o ruină, am repus în funcţiune ştrandul, unde lucrasem ca elev când a fost pus în funcţiune prima oară, am mai făcut un lucru: parcul din spatele Catedralei, care nu ştiu cum a rezistat până acum acestei lăcomii fantastice, inclusiv parcul de lângă Palatul Comunal, pentru care a fost o bătaie să se facă unde a fost Furnica – buzoienii ştiu ce a fost Furnica – şi acolo au vrut să se facă parcare. Dragi buzoieni, observaţi că azi dimineaţă aveţi un spaţiu verde, şi când veniţi de la serviciu înapoi vedeţi un şantier în lucru în care Primăria a cedat spaţiul verde unui investitor care adaugă ceva la bloc sau care face o construcţie pe spaţiul verde sau pe parcarea dumneavoastră, care, chipurile, fundamentat la Primărie, va crea locuri de muncă, va aduce bani la bugetul local. Iar după o perioadă scurtă, când clădirea aceea care va atrage tineri la muncă nu este terminată, apare un afiş pe care scrie <De închiriat>. Uitaţi-vă în Buzău la tot ce înseamnă nou! Mă uitam acum, când intri dinspre Bucureşti, lângă acel poligon auto, s-a construit o hală şi a apărut <De închiriat> pe ea. Când am fost să trec pe lângă Episcopie, în colţul unde era un spaţiu verde, un clin foarte frumos, s-a făcut o construcţie din care sunt numai cadre, şi a apărut pe ea <De închiriat>. Nu mai spun că pe Unirii, la un bloc unde este un contracandidat, are potenţă, şi, odată cu repararea Muzeului Judeţean şi cu Maternitatea, s-a construit foarte rapid un building de oţel pe spaţiul verde, şi acolo a apărut <De închiriat>. Deci, ori noi am înnebunit, ori ne-am blazat cu totul! Eu, ca primar sau ca preşedinte de Consiliu Judeţean, spuneam <Stai, măi, tu mi-ai făcut un memoriu de fundamentare, acesta a fost scos din domeniul public în privat, ţi l-am concesionat sau ţi l-am vândut, cu condiţia să creezi locuri de muncă, să desfăşori activitate care aduce venituri la Consiliul Local. Ce faci tu aici? De fapt, m-ai păcălit, ţi-ai făcut un business, mi-ai luat mie din spaţiul verde, din florile cetăţenilor, şi acum îl închiriezi ca să scoţi bani!>. Dar, de fapt, el nu l-a păcălit, pentru că primarul ştia de la început ce face ăla acolo, şi preşedintele Consiliului Judeţean ştia de la început. Acesta este lucrul care pe mine mă deranjează şi cred că ar trebui să ne deranjeze pe noi, pe toţi buzoienii”, consideră Cezar Preda.
„Ce să facă în oraş? Să se înghesuie în câteva cafenele
unde sunt băieţii cu ceafa groasă de la zece dimineaţa?”
Nici locurile de petrecere a timpului liber nu vor fi neglijate de către Cezar Preda în condiţiile în care acesta va deveni preşedinte al Consiliului Judeţean: „Revenind la tineri, revenind la ceea ce înseamnă nu numai o viaţă universitară, hai să vedem ce fac tinerii în acest oraş, ce fac ei seara, unde ies. Am vorbit de două cartiere, Poştă şi Mihai Viteazu. Aţi fost vreodată seara acolo, buzoienii se duc acolo, în afară de riverani? Niciunul, ce să facă acolo? Acolo, în Mihai Viteazu, nu există un loc de joacă, un spaţiu, un părculeţ. Mă uitam la depozitul de lemne – nu ştiu dacă domnul primar, care a copilărit la Obor, ştie despre depozitul de lemne, eu mi-am luat nevastă din Poştă, ştiu de când aveam 15-16 ani, din liceu -, acolo este un spaţiu viran, o nenorocire, în care putea fi făcut un părculeţ frumos, un loc de joacă împrejmuit, îngrijit, unde să se ducă şi oamenii din Mihai Viteazu, să nu se joace copiii pe străzile acelea şi aşa nenorocite, să se simtă bine. Apoi, ceea ce înseamnă impactul Zonei Industriale cu zona de locuit. Din discuţiile cu operatorii – acolo avem Pulberile, avem Hoeganaes, toată industria aceasta a Sârmei, avem Zahărul, industrii poluante – să încercăm ca, în halele dezafectate, în spaţiile de la limita proprietăţii, unde sunt magazii, să creem o zonă verde puternică, pentru a separa unitatea economică de ceea ce înseamnă unitatea de locuit. Nu se gândeşte nimeni, nu-i interesează ce-i acolo, nu mai spun când se inundă. Deci, tinerii, în aceste cartiere unde se nasc, sunt tineri care nu au ce să facă, trebuie să vină în oraş. Ce să facă în oraş? Să se înghesuie în câteva cafenele unde sunt băieţii cu ceafa groasă de la zece dimineaţa, cu maşinile în faţă, cu pantalonii scurţi şi care stau şi pun la cale <afaceri>. Aşa a ajuns Buzăul? Nu, înainte lumea se ducea într-un loc şi se recrea”, a declarat acesta.
„Bunicului tău trebuie să-i plătească cineva pensia”
Cezar Preda este de părere că, dată fiind lipsa condiţiilor pentru o viaţă civilizată în judeţ şi în municipiu, nici nu este de mirare că tinerii nu au învăţat ce înseamnă cultul muncii: „Unde s-a mai pomenit ca în ceea ce înseamnă atribuţiunile Consiliului Judeţean să nu existe un departament care să se ocupe de fonduri europene pentru tineri? Noi vorbim despre egalitatea de şanse, de egalitatea între femei şi bărbaţi, de ani de zile, şi creem departamente, facem simpozioane, facem colocvii, dar eu aş face, în primul rând, în Consiliul Judeţean, un departament special pentru tineri. Pentru că sunt tinerii de la ţară pe care-i cheamă părinţii înapoi sau care au un eşec în ceea ce priveşte afacerile sau se întorc acasă cu o anumită sumă, pe care trebuie să-i înveţe cineva ce să facă. şi obligaţia mea este să-i învăţ. Deci, departament pentru tineri trebuie să existe şi în municipiul Buzău şi la Consiliul Judeţean Buzău, pentru că aceasta este ce avem noi mai important la ora actuală, noua generaţie, această generaţie pentru care trebuie să fim foarte aplicaţi şi foarte îndrăzneţi. Eu o fac nu numai pentru motivul că sunt copiii mei sau că sunt copiii buzoienilor, ci pentru faptul că aceşti oameni trebuie să ne plătească pensia nouă! Nu mai îmbracă nimeni salopeta la 18 ani, nu mai vrea. Zice <Mă duc şi mai fac o facultate, trei-patru ani, pe calculator, dacă dau Enter, pot să termin două facultăţi dintr-o dată>. Dar nimeni nu se mai duce! Spuneam acum patru ani că, dacă aş fi ieşit preşedinte de Consiliu Judeţean – şi mă refer acum şi la Primărie – liceele acestea care aveau tradiţie, şcoala noastră, cu ajutorul Primăriei şi al Consiliului Judeţean, aş da profile de care este nevoie pe piaţă şi pe care piaţa le doreşte. Este meseria unor copii care trebuie să înveţe ceva! Eu vă spun, la 53 de ani, în clasa a doua şi a treia – şi acum mă adresez tinerilor, poate vi se va părea ceva exagerat, dar este viaţa mea şi nu mi-e ruşine să o spun – în clasa a doua ştiam să cos, mă obliga la şcoală, în clasa a treia, a patra, a cincea, a şasea, ştiam să traforez, ştiam să fac o piesă mică, la nivelul şcolii, când am intrat în liceu, deşi era liceu teoretic, Hasdeu, am învăţat să sudez, am învăţat să fac băncuţe, să fac scăunele pentru dotarea căminelor, asta făceam, ca să fiu pregătit, să ştiu să bat un cui. Păi ce, sunt pregătit să mă rad în cap şi să-mi pun pantaloni trei sferturi şi să stau să beau cafele la zece dimineaţa şi lumea agitată să treacă spre muncă şi să mă vadă pe mine, cu maşina în faţă, gândindu-mă cum fac eu bani repede? Repede şi mulţi! Nu aceasta este ce vreau eu! Eu vreau ca fiecare să înţeleagă că pentru a ajunge undeva, trebuie să munceşti. Nu poţi să ai la 25 de ani ce are un om la 50 de ani, şi să te gândeşti tot timpul că trebuie să munceşti să-i dai pensia bunicului tău. Bunicului tău trebuie să-i plătească cineva pensia”, a mai spus Cezar Preda.