* Şi o face pe pământul lor, cumpărat în judeţul Buzău, dar pe care îl arendează fermierilor locului
Incredibil, dar adevărat! Au cumpărat pământ cu nemiluita la preţuri mai mult decât convenabile, au adus utilaje la care sătenii din Câmpia Buzăului se uitau ca la OZN-uri, dar apoi au constatat că nu este prea uşor să facă producţie şi au decis să arendeze terenurile fermierilor “de-ai locurilor”, care ştiu mai bine cum trebuie să le exploateze.
* Şi o face pe pământul lor, cumpărat în judeţul Buzău, dar pe care îl arendează fermierilor locului
Incredibil, dar adevărat! Au cumpărat pământ cu nemiluita la preţuri mai mult decât convenabile, au adus utilaje la care sătenii din Câmpia Buzăului se uitau ca la OZN-uri, dar apoi au constatat că nu este prea uşor să facă producţie şi au decis să arendeze terenurile fermierilor “de-ai locurilor”, care ştiu mai bine cum trebuie să le exploateze.
Aceasta este situaţia în care au ajuns câţiva investitori danezi şi italieni care aveau în proprietate teren în zona Râmnicului, pe care l-au arendat unui fermier din zona Ziduri, recunoscut pentru activitatea sa. Buzoianul care le munceşte terenul italienilor şi danezilor este inginerul Constantin Cristea, de la SC Crisagra 2003 SRL Ziduri, societate ce a ajuns să cultive anual peste 3.000 de hectare de teren agricol din judeţul nostru şi se numără printre cele mai mari exploataţii agricole din judeţ. Fost şef de fermă la fostul CAP Ziduri, la Asociaţia Agricolă Voinţa Lanuri, Agromec, iar din 1993 pe cont propriu la societatea agricolă SC Crisagra 2003 SRL, sponsor de tradiţie al activităţilor sportive din comuna Ziduri, inginerul buzoian nu face din reuşita arendării terenurilor de la străini un act de bravură, ci regretă că nu a putut să cumpere el terenurile respective cu câţiva ani în urmă.
“Sper chiar să perfectez actele de achiziţie pentru aceste terenuri”
Pentru inginerul buzoian, versurile “Munţii noştri aur poartă/ Noi cerşim din portă-n poartă” încep să îşi piardă semnificaţia, Constantin Cristea sperând să perfecteze chiar actele de achiziţie pentru o parte din terenurile deţinute de investitorii străini.
“Avem în arendă 120 ha de teren de pe raza comunei Ziduri, de la danezii de la Samfild, şi 103 ha în comuna Valea Râmnicului, în Oreavu, de la italieni. Italianul a venit la mine, pentru că în primul an au avut producţii slabe şi cred că şi pentru danezi a fost un lucru asemănător. Acum eu sper să cumpăr terenul de la firma daneză, care are 300 ha la noi în comună, dar şi alte suprafeţe în alte comune buzoiene. Preţul este de 1.900 euro/ha şi acum îmi pare rău că n-am fost în stare să îl cumpărăm la timp, când altele erau preţurile. Pe atunci eu cumpăram utilaje şi nu aveam cum să merg şi cu una şi cu alta”, ne-a declarat inginerul Constantin Cristea, de la SC Crisagra 2003 SRL Ziduri.
Cu o floare nu se face primăvară
Până în prezent, oficialităţile din România au lansat mai multe semnale de îngrijorare privind soarta terenurilor, reprezentanţii Ministerului Agriculturii făcând demersuri către Uniunea Europeană, prin care România să nu fie obligată să vândă teren agricol către nerezidenţi, până în anul 2020, după ce prin tratatul de aderare România este condiţionată să înceapă din 2016 vânzarea de teren pentru nerezidenţi.
Cazul în care terenul cumpărat de investitori străini “se întoarce” la un fermier român este singular. De asemenea, dacă oficialii de la Agricultură susţin că suprafaţa agricolă deţinută de străini în România la finele lui 2011 se ridică la peste 700.000 de hectare, reprezentând 8,5% din suprafaţa arabilă a României, practicienii din teritoriu susţin că aceste statistici nu reflectă nici pe departe situaţia reală, firmele cu capital mixt, preponderent străin, ce activează în ţară având în proprietate terenuri ce totalizează o suprafaţă dublă faţă de datele oficiale. În aceste condiţii, inginerul buzoian Gheorghe Tuzu consideră că reprezentanţii ministerului de resort trebuie să se gândească la soluţii pentru a veni în sprijinul românilor care vor să facă agricultură. “Discut cu colegi din toată ţara şi pot să spun că cele peste 500 de firme cu capital mixt au împreună 1.600.000-2.000.000 de hectare de teren arabil, statistică pe care Ministerul Agriculturii nu o are. Într-o asemenea firmă, degeaba are un român o acţiune sau două, că de fapt, românii nu mai sunt proprietari pe ele. Sigur că străinii nu pleacă cu avionul sau cu maşina cu teren în valiză, dar ei îşi reglează cheltuielile şi statul român nu are niciun câştig. Un alt dezavantaj pentru agricultorii români este pierderea subvenţiilor pentru aceste suprafeţe. Din păcate, nu se mai poate limita şi nu se poate face ceva în privinţa asta: străinii vin şi vor veni. Cel mai important capitol pentru aderarea României la UE a fost acela ca străinii să poată cumpăra terenuri în România. Petrolul este o resursă epuizabilă, dar terenul va produce mereu”.
Străinii nu au ocolit Câmpia Buzăului
Pentru judeţul nostru, terenurile agricole renumite pentru fertilitatea lor nu au fost ocolite de cumpărătorii străini, existând firme cu investitori danezi, italieni, olandezi, francezi, germani, spanioli, unguri sau israelieni care deţin suprafeţe importante de terenuri în judeţ.
Astfel, suprafeţe importante de astfel de terenuri sunt în Padina, Pogoanele, Ruşeţu, Amaru, Movila Banului, Mihăileşti, Florica, Merei, Poşta Câlnău, Vadu Paşii, Racoviţeni, Zărneşti, Ziduri, Valea Râmnicului şi Balta Albă.
În privinţa soluţiilor de sprijin pentru agricultorii care vor să cumpere terenuri, specialiştii buzoieni consideră că o primă măsură de sprijin ar fi creditarea firmelor şi a cetăţenilor români care vor să facă agricultură cu o dobândă de 5-6% la euro pe o perioadă de 20 de ani. Un alt lucru considerat necesar este susţinerea de către stat a realizării planurilor parcelare pentru proprietăţile agricole, deoarece băncile nu acordă credite fără cărţi funciare.
Italia, Germania şi ţările arabe, pe primele locuri la cumpărarea de terenuri
Potrivit datelor MADR, suprafaţa agricolă deţinută de străini în România la finele anului trecut se ridica la peste 700.000 de hectare, reprezentând 8,5% din suprafaţa arabilă a României.
Într-un clasament al cumpărătorilor de teren în România, pe primele locuri se află Italia, cu 24,29%, Germania cu 15,48% şi ţările arabe cu 9,98%. Totodată, Ungaria deţinea 8,17% din cele peste 700.000 de hectare de teren agricol cumpărat în România, Spania (6,22%), Austria (6,13%), Danemarca (4,52%), Grecia si Olanda câte 2,4% şi Turcia 0,78%. De asemenea, potrivit declaraţiilor ministrului Valeriu Tabără, preţurile terenurilor în România oscilau anul trecut între 1.500 şi 2.500 de euro pe hectar, iar în 2011 în zonele favorabile a ajuns 4.000 – 5.000 de euro pe hectar. În ceea ce priveşte suprafaţa de teren arabil utilizat de cetăţeni străini, oficialii ministerului au explicat că aceştia au cumpărat în conformitate cu prevederile legale sau au concesionat suprafeţele de teren cu cele două condiţionări care se regăsesc în Codul Civil. Astfel, pentru persoanele fizice există obligativitatea de a avea domiciliul în România, iar pentru personele juridice sau asociaţii de a avea sediul în România dacă doresc să deţină teren sau să-l lucreze.