*Doi aleşi locali buzoieni cu experienţă în administraţie compară sistemele comunist şi actual
Dacă reprezentanţii Muzeului Judeţean au iniţiat colectarea unor obiecte din perioada Epocii de Aur, pentru a le oferi generaţiilor viitoare repere despre modul de viaţă din timpul comunismului, iar pentru unele imagini sau obiecte sunt necesare şi explicaţii ale contextului în care au fost produse, importante pot fi considerate şi mărturiile unor aleşi buzoieni despre modul cum se făcea administraţie locală înainte de ‘89.
*Doi aleşi locali buzoieni cu experienţă în administraţie compară sistemele comunist şi actual
Dacă reprezentanţii Muzeului Judeţean au iniţiat colectarea unor obiecte din perioada Epocii de Aur, pentru a le oferi generaţiilor viitoare repere despre modul de viaţă din timpul comunismului, iar pentru unele imagini sau obiecte sunt necesare şi explicaţii ale contextului în care au fost produse, importante pot fi considerate şi mărturiile unor aleşi buzoieni despre modul cum se făcea administraţie locală înainte de ‘89.
Fără a fi nostalgici după vremurile de altădată, primarii din Vadu Paşii şi Scorţoasa, care înainte de Revoluţie au fost secretar de primărie, respectiv, tot primar, susţin că în ceea ce priveşte administraţia ambele sisteme au avut avantaje şi dezavantaje. Cu o experienţă de secretar al comunei în intervalul 1988- 2011, noul primar al comunei Vadu Paşii, Virgil Suditu, consideră că înainte de revoluţie cei din administraţia locală munceau sub presiunea organizaţiei de partid, în timp ce teama de lege a oamenilor din mediul rural era mult mai mare decât în prezent. “Muncesc în Primăria Vadu Paşii din 1972, luând la rând posturile de funcţionar, contabil, apoi secretar din 1988, aşa că ştiu stilul de lucru al primarilor de dinainte de ’89. I-am avut ca primari pe vremea accea pe Iancu Ion şi pe Micu Ştefan. Atunci se lucra la presiunea organizaţiei de partid. Fiind un singur partid, ordona totul. Era şi mai multă disciplină din partea oamenilor. Se ajunsese să se încerce să se îndoctrineze oamenii. Se făceau cursuri de învăţământ de partid peste tot, până şi la oamenii care munceau în zootehnie. Era obligatoriu. Probabil din această cauză era disciplină. Înainte era şi teama de lege, care era mai aspră şi era îndreptată împotriva oamenilor. Erau probabil şi în comuna noastră oameni ai sistemului care urmăreau cam tot ce se întâmplă, de care noi poate nici n-am ştiut, dar era teama de sistem”, ne-a povestit primarul Virgil Suditu.
Inconsecvenţa legislativă: vidul de putere
După revoluţie, fostul secretar Virgil Suditu “i-a prins” la Primăria Vadu Paşii pe toţI cei şase primari care s-au succedat la şefia administraţiei publice locale, considerând că principala problemă cu care aceştia şi funcţionarii locali s-au confruntat a fost instabilitatea legislativă, fiind modificate destul de des multe lucruri legate de viaţa oamenilor.
“Au fost şase primari după Revoluţie, dar aproape în fiecare mandat au fost schimbări legislative, uneori chiar mai multe în interval de patru ani. Comparativ cu ce a fost sub regimul comunist, legislaţia s-a schimbat destul de mult , dar şi destul de des. Mereu au fost probleme cu legile, oamenii ajungând să se întrebe cât durează o lege. Pentru funcţionarii primăriilor acest lucru nu a fost nicidecum bun, dar nici pentru societate. În opinia mea, schimbarea deasă a legislaţiei a dus la vidul de putere, de ordine, pentru că ce era valabil într-un domeniu în primii ani după Revoluţie nu mai este şi acum”, ne-a declarat primarul Virgil Suditu.
Un exemplu în ceea ce priveşte inconsecvenţa legii este altă problemă a aplicării legilor de fond funciar, la noi existând modificări şi completări de legi succesive, fără ca reîmproprietăririle să fie finalizate nici în prezent, lipsa unei situaţii funciare definitive fiind o problemă în multe localităţi şi chiar la nivel naţional, în timp ce în alte state acest proces s-a definitivat demult.
„Se dicta tot ce trebuie făcut”
La rândul său, primarul din Scorţoasa, Traian Răican, care se numără printre cei mai longevivi primari din judeţ care şi-au păstrat imaginea în faţa localnicilor şi au reuşit să reziste în funcţie, consideră că ordinea şi disciplina în societate sunt singurele puncte pe plus înainte de Revoluţie.
„Am fost primar al comunei şi în perioada 1979-1981 şi fac administraţie de 30 de ani. Înainte de ’89 se dicta tot ce trebuia făcut de la nivel judeţean. De la nivel local se făceau propuneri Comitetului Executiv al Consiliului Popular Judeţean, iar de acolo nu se ţinea cont întotdeauna de ce era în teritoriu. Atunci era mai multă ordine, dar din punct de vedere al autonomiei locale, al cerinţelor imediate ale oamenilor era mai rău. Oamenii munceau la CAP şi nu dispuneau de rezulatele muncii lor. Nu exista autonomie, nu exista iniţiativă, nu avea cadru legislativ pentru aşa ceva. Pe plan local nu existau surse financiare pentru cheltuieli iminente, totul era dirijat”, ne-a declarat primarul din Scorţoasa, Traian Răican.