Rezultatele dezastruoase de anul acesta de la examenul de Bacalaureat au readus în prim plan o problemă a ultimilor ani: dispariţia învăţământului profesional şi, implicit, lipsa acută a forţei de muncă calificată. Foarte mulţi tineri care termină liceul, mai ales de la unităţile cu profil tehnic, îngroaşă numărul şomerilor. Este vorba, în mare parte, de elevi care în alte vremuri ar fi urmat o şcoală profesională, acolo unde ar fi învăţat foarte bine o meserie, şansele de angajare fiind implicit mai mari. Acum, unii dintre ei devin „şomeri de profesie”, iar alţii iau calea străinătăţii, acolo unde, de obicei, fac muncă de necalificat.
Rezultatele dezastruoase de anul acesta de la examenul de Bacalaureat au readus în prim plan o problemă a ultimilor ani: dispariţia învăţământului profesional şi, implicit, lipsa acută a forţei de muncă calificată. Foarte mulţi tineri care termină liceul, mai ales de la unităţile cu profil tehnic, îngroaşă numărul şomerilor. Este vorba, în mare parte, de elevi care în alte vremuri ar fi urmat o şcoală profesională, acolo unde ar fi învăţat foarte bine o meserie, şansele de angajare fiind implicit mai mari. Acum, unii dintre ei devin „şomeri de profesie”, iar alţii iau calea străinătăţii, acolo unde, de obicei, fac muncă de necalificat.
Se poate spune că desfiinţarea şcolilor profesionale a fost o adevărată lovitură dată pieţei forţei de muncă din România. Lipsa unor muncitori pregătiţi să intre direct în producţie de pe băncile şcolii este resimţită mai ales de societăţile mari care au în permanenţă nevoie de muncitori calificaţi. Prin urmare, reînfiinţarea, din toamnă, a învăţământului profesional poate constitui un motiv de bucurie pentru patroni, care îşi pot astfel selecta viitori angajaţi chiar de pe băncile şcolii.
De altfel, personalul de bază din marile fabrici buzoiene este format din oameni care au absolvit şcoli profesionale cu ani buni în urmă. Tinerii care lucrează alături de cei din generaţia veche s-au calificat, practic, la locul de muncă. Nevoia de muncitori calificaţi care să-i înlocuiască pe cei ajunşi în prag de pensionare, este tot mai mare, însă angajatorii se plâng că tinerii care termină licee tehnologice au un nivel de pregătire practic aproape zero.
Administratorii marilor societăţi buzoiene salută reînfiinţarea şcolilor profesionale, pe care le consideră „o gură de oxigen” în actualul context economic. Practic, măsura reintroducerii acestor clase de viitori meseriaşi vine într-un moment critic, când mulţi dintre muncitorii din marile fabrici au ajuns la vârsta de pensionare, schimbul de generaţii fiind inevitabil.
Constantin Toma: „În Germania am văzut tineri care făceau practică în fabrică pe banii statului”
Constantin Toma, proprietar Grup Romet Buzău, a afirmat, în cadrul emisiunii „Ora de ştiri”, difuzată miercuri seara, de TVR 2: „Din păcate, sistemul de învăţământ românesc nu mai produce oameni calificaţi pentru economia României, nici muncitori şi nici chiar ingineri. Prin desfiinţarea şcolilor profesionale şi, practic, prin obligarea tuturor adolescenţilor de a urma liceul şi, mai departe, ca 83 la sută din ei să urmeze o facultate, atunci sistemul de învăţământ românesc este în situaţia de a ne da pe bandă rulantă tineri nepregătiţi pentru a intra în viaţa profesională. Există un vid în această privinţă”. Constantin Toma mai susţine că, spre deosebire de alte ţări europene, în România, statul nu sprijină absolut deloc societăţile dispuse să pregătească tineri într-una dintre meseriile la mare căutare: „Acum câteva săptămâni, am fost în Germania, întâmplător, la o fabrică care face cam ce fac şi eu. Aveau plătit de statul german un mic atelier în care se pregăteau 25 de copii. Trei zile, practic, munceau în acest atelier pe acelaşi tip de utilaj care era în fabrică şi două zile făceau şcoală. Dintre aceşti 25 de copii, firma alegea 7 – 8 copii din fiecare an pe care îi introducea în producţia mare. Era un fel de ucenicie la locul de muncă. Procesul era condus de un maistru de la această fabrică din Germania şi mi s-a părut extrem de important că statul german se implică direct în această educaţie, dar prin foarte multă practică. Eu sunt format în şcoala de dinainte de ‘89. Îmi aduc aminte că atunci când eram student, făceam foarte multă practică şi asta ne-a ajutat foarte mult. Când am ajuns în fabrică, ştiam ce e acela strung, să lucrăm pe el, să lucrăm pe o freză. Din păcate, n-am simţit de la niciun guvern, nici de la acesta, nici de la celelalte, un interes în a relansa economia României”.
Ionel Gagu: „Azi, meseriile se învaţă la locul de muncă”
Ionel Gagu, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Buzău, manager Concas SA: „Constat cu părere de rău că nu e o situaţie care să ne bucure pe noi, angajatorii. S-a ajuns aici pentru că s-au făcut unele greşeli în domeniul învăţământului. Consider că a fost o eroare desfiinţarea acelor şcoli profesionale şi de meserii. Acolo, timp de câţiva ani, tinerii învăţau foarte bine o meserie, cum ar fi cea de sudor, lăcătuş, zidar sau chiar ospătar. Acum, aceste meserii se învaţă, în multe cazuri, direct la locul de muncă”.
Nicu Dinu: „În naivitatea mea, am angajat şomeri”
Nicu Dinu, director general Rotec SA: „Bineînţeles că este oportună reintroducerea claselor profesionale. La Rotec, de 10 ani, pregătim singuri forţa de muncă. Din păcate, statul nu se implică în niciun fel. În naivitatea noastră, am angajat tineri şomeri şi şomeri cu vârsta de peste 45 de ani, 200 la număr, ştiind că AJOFM acordă facilităţi firmelor care angajează aceste persoane. În final, AJOFM nici măcar nu a vrut să primească dosarele pentru facilităţi, motiv pentru care i-am şi dat în judecată”.
Daniela Bratu, Resurse Umane Ductil SA: „O măsură ce trebuie dublată de o schimbare în ceea ce priveşte pregătirea tehnică pe care o primesc tinerii”
Daniela Bratu, şef departament Resurse Umane Ductil SA: „De-a lungul timpului, probabil că toate companiile industriale, deci şi Ductil, au întâmpinat dificultăţi în a găsi oameni tineri potriviţi pentru posturile tehnice disponibile. Şcoala profesională oferea cel puţin o bază de cunoştinţe tehnice necesare viitorilor angajaţi. Desfiinţarea acestora a fost, în opinia noastră, un deserviciu adus angajatorilor industriali, cu atât mai mult departamentelor de resurse umane, care au făcut faţă din ce în ce mai greu în activitatea de recrutare a unor candidaţi tineri şi pregătiţi profesional. Din această perspectivă, considerăm că reînfiinţarea şcolilor profesionale ar fi o măsură binevenită dacă ar fi dublată şi de o schimbare în ceea ce priveşte pregătirea tehnică pe care o primesc tinerii”.
Cum sunt structurate clasele profesionale
Avantajele sunt foarte mari pentru elevii care aleg şcoala profesională. Ei vor învăţa o meserie şi vor obţine o diplomă cu nivel II de calificare, recunoscută atât în ţară, cât şi în spaţiul Uniunii Europene. Elevii îşi pot alege o meserie căutată pe piaţa muncii, iar la finalizarea celor doi ani de învaţământ profesional, se pot angaja. Cu atât mai mult cu cât şcolile unde vor urma clasa profesională au încheiat contracte cu diferite firme care îi vor angaja pe cei mai pricepuţi dintre tineri. Învăţământul profesional are o durată de doi ani. Odată admişi în clasele profesionale, elevii vor face stagii de practică la firmele cu care are contract unitatea de învăţămant la care s-au înscris. Astfel, în primul an, 60% din numărul total de ore înseamnă practică (în atelier, pe şantier, în brutărie etc.) şi 40% sunt cursuri teoretice, la şcoală, iar în al doilea an, 75% practică şi 25% ore de teorie.
Important este şi faptul că, după ce au terminat şcoala profesională, elevii au posibilitatea să se întorcă în clasa a XI-a şi să termine, apoi, liceul. La finalizarea celor doi ani de învăţământ profesional, elevii vor primi un certificat de calificare nivel II, care le permite să lucreze, ca specialişti, în meseria pe care au învăţat-o.
La nivelul judeţului Buzău, s-au înfiinţat 14 clase profesionale cu câte 28 de locuri, la toate licee cu profil tehnic din judeţ. Cele mai multe clase vor pregăti tineri în meseria de mecanic auto, practic profesia cea mai căutată în această perioadă. Elevii vor fi pregătiţi şi pentru meseriile de lăcătuş construcţii metalice, mecanic agricol, confecţioner produse textile, strungar, sudor, tâmplar universal, tinichigiu vopsitor auto, zidar sau zugrav.