* În 2011, aproape 100 de buzoieni au fost diagnosticaţi cu hepatită, în cele mai multe cazuri fiind vorba de hepatită de tip A
Sâmbătă, a fost Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei, motiv pentru care medicii din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Buzău trag un semnal de alarmă şi vor să conştientizeze populaţia de importanţa prevenirii şi tratării acestei afecţiuni.
* În 2011, aproape 100 de buzoieni au fost diagnosticaţi cu hepatită, în cele mai multe cazuri fiind vorba de hepatită de tip A
Sâmbătă, a fost Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei, motiv pentru care medicii din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Buzău trag un semnal de alarmă şi vor să conştientizeze populaţia de importanţa prevenirii şi tratării acestei afecţiuni.
Ziua Mondială de Luptă Împotriva Hepatitei este celebrată la nivel global pe fiecare 28 iulie, focalizând atenţia publică pe factorii de risc, prevenţia şi tratamentul hepatitelor virale. Tema Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Hepatitei în 2012, “Hepatita este mai aproape decât bănuim: indiferent de vârstă, rasă, ocupaţie sau mediu socio-cultural”, evidenţiază faptul că hepatita nu alege, incidenţele mari privind diferite tipuri de HV fiind înregistrate şi în ţări dezvoltate precum Danemarca, Marea Britanie sau Suedia. Sub sloganul “Hepatita prezintă potenţial letal: să o cunoaştem, să ne protejăm, să o combatem”, Ziua Mondială Împotriva Hepatitei are ca scop consolidarea ripostei globale împotriva unei boli cu simptome rareori evidente dar cu potenţial letal, ce afectează una din 12 persoane.
La nivel naţional, se are în vedere creşterea conştientizării populaţiei în privinţa măsurilor stil de viaţă pentru prevenirea hepatitelor virale, păstrarea şi sporirea vigilenţei la manipularea produselor din sânge în mediul spitalicesc, menţinerea preocupării privind acoperirea vaccinală anti-HVB în mediile defavorizate şi extinderea teritorială a vaccinării anti-HVA.
Ultimele date raportate de Centrul European pentru Controlul Bolilor Transmisibile (ECDC) indica între 2008-2009, o anumită descreştere a incidenţei hepatitei de tip B (HVB) şi de tip C (HVC), în timp ce incidenţa hepatitei de tip A (HVA) este staţionară. În context UE, România se plasează în 2010 pe locurile 3 şi 5 cele mai nefavorabile în privinţa HVB respectiv HVA şi pe locul 3 cel mai favorabil în privinţa HVC.
Conform statisticilor recente, în România, incidenţa agregată (însumând toate tipurile de hepatită virală) raportată preliminar pe primele nouă luni din 2011 este în descreştere faţă de perioada similară a lui 2010.
25 de buzoieni, diagnosticaţi cu hepatită în 2012
La nivelul judeţului Buzău, potrivit datelor furnizate de Mihaela Voineagu, purtător de cuvânt în cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Buzău, în cursul acestui an, până la data de 20 iulie, au fost înregistratre 25 de persoane diagnosticate cu diferite forme de hepatită. Cele mai multe, 18 la număr, se referă la cazuri de hepatită de tip A, alte şase persoane din judeţ au fost diagnosticate cu hepatită de tip B şi niciun caz de hepatită de tip C. Într-un alt caz e vorba de o persoană care a contactat o altă formă de hepatită, de tip CMV (citomegalovirus).
În 2011, la nivelul judeţului Buzău au fost înregistrate nu mai puţin de 93 de cazuri de hepatită (A, B şi C). În cele mai multe cazuri a fost vorba de hepatită de tip A, 87 de buzoieni fiind diagnosticaţi cu această boală. Medicii de la DSP Buzău au indentificat două focare: unul pe strada Primăverii din municipiul Buzău iar celălalt la Şcoala generală nr. 6, tot din Buzău. Aceste date relevă că judeţul Buzău se află la un nivel mediu pe ţară într-un clasament privind numărul de persoane care s-au îmbolnăvit de hepatită în 2011 şi în prima jumătate a anului 2012.
Vaccinarea, principala metodă de prevenţie
Principalele grupuri comune de risc pentru hepatitele virale sunt (în ordinea importanţei): persoanele care au nevoie frecvent de sânge; beneficiarii transplantului de organe; persoanele care sunt expuse riscului de infecţie prin natura profesiei, începînd cu personalul medical, copiii şi adolescenţii sub 18 ani nevaccinaţi; persoanele cu comportament sexual de risc ridicat; consumatorii de droguri injectabile.
Vaccinarea reprezintă pilonul principal de prevenire a HVB şi HVC. Vaccinul anti-HVB se administrează nou-născuţilor în trei sau patru doze separate, ca parte a planurilor naţionale de imunizare. Vaccinul împotriva hepatitei A poate fi administrat ca parte regulată a programului de vaccinare timpurie (copii mai mari de un an) şi înainte de călătorie în zone geografice cu prevalenţă mare. În România este prevăzută vaccinarea obligatorie HVB3 la sugari (naştere, 2 luni, 6 luni) în întreaga ţară precum şi vaccinarea HVA pe o parte din teritoriu (din 2009). În comunităţile defavorizate, acoperirea vaccinală corespunzătoare continuă să reprezinte o problemă încă nerezolvată în ţara noastră.
Dintre măsurile de prevenţie nespecifice fac parte: igiena personală strictă, în special în mediul spitalicesc, sanitaţia şi salubrizarea eficiente, apă potabilă la standarde de securitate, screeningul donatorilor de sânge, evitarea utilizării în comun a instrumentelor de igienă personală, generalizarea utilizării seringilor de unică folosinţă, evitarea tatuajelor şi piercingurilor, comportament sexual decent şi igienă sexuală strictă.