*Mormintele au fost profanate de hoţii de fier vechi, după ce ani de zile nimeni nu s-a interesat de soarta cimitirului
Afectat de trecerea timpului şi nepăsarea oamenilor, Cimitirul Evreiesc din Buzău a fost supus recent la noi acte de vandalism. Locul care ar putea fi considerat, dincolo de latura religioasă, un spaţiu cu valoare istorică, a căzut pradă hoţilor de fier vechi. Astfel, în urmă cu câteva săptămâni, de pe morminte au dispărut barele de fier care împrejmuiau locurile de veci, plăcuţele indicatoare, hoţii ajungând chiar să spargă bucăţile de beton pentru a smulge fierul beton.
*Mormintele au fost profanate de hoţii de fier vechi, după ce ani de zile nimeni nu s-a interesat de soarta cimitirului
Afectat de trecerea timpului şi nepăsarea oamenilor, Cimitirul Evreiesc din Buzău a fost supus recent la noi acte de vandalism. Locul care ar putea fi considerat, dincolo de latura religioasă, un spaţiu cu valoare istorică, a căzut pradă hoţilor de fier vechi. Astfel, în urmă cu câteva săptămâni, de pe morminte au dispărut barele de fier care împrejmuiau locurile de veci, plăcuţele indicatoare, hoţii ajungând chiar să spargă bucăţile de beton pentru a smulge fierul beton.
Cum este posibil să zacă în mizerie un loc în care se regăsesc monumente funerare cu o arhitectură deosebită şi importanţă istorică impresionantă precum piatra funerară pe care scrie: „Aici este îngropat săpunul R.I.F. fabricat din grăsimile celor exterminaţi în lagărele de la Auschwitz în anii sălbatici de teroare 1940-1944”? Simplu, din indolenţa tuturor celor din jur, de la autorităţi şi până la proprietari. Pentru a înţelege mai bine cercul vicios care blochează salvarea Cimitirului Evreiesc de la Buzău, am cerut explicaţii celor care se pot implica într-un fel sau altul.
Morminte sparte de hoţii de fier vechi
Însoţit de un membru al comunităţii evreieşti, Mihai Ionescu, am intrat pe porţile cimitirului. În bălăriile care pe alocuri îţi trec de genunchi se văd urmele de vandalism. Locul arată mai rău decât acum un an, când am încercat fără succes să atragem atenţia printr-un articol în paginile OPINIA asupra situaţiei din Cimitirul Evreiesc. După ce au furat barele din fier şi plăcile metalice care indicau înhumarea soldaţilor evrei morţi în Primul Război Mondial, hoţii au spart fără milă bucăţile de beton, pentru a smulge şi fierul beton de susţinere. Pe alocuri, cineva a încercat să cureţe locul şi a ales să dea foc ierbii, creând o privelişte sinistră. |n aceeaşi nepăsare se găseşte şi monumentul ostaşilor evrei căzuţi în Primul Război Mondial şi cel care indică locul unde au fost îngropate osemintele evreilor profanate de legionari în timpul celui de-al II-lea Război Mondial.
„Am venit la mormântul mamei mele într-o zi şi am găsit dezastrul acesta. Imediat am sunat la 112 şi am făcut o plângere. Le-am cerut explicaţii celor care locuiesc aici şi care ar trebui să asigure paza cimitirului şi au spus că ei nu ştiu nimic”, povesteşte Mihai Ionescu. În timp ce ne plimbăm printre pietrele funerare, din camerele de la intrare îşi face apariţia un membru al familiei care s-a obligat în faţa comunităţii evreieşti să asigure paza cimitirului. Văzând aparatul de fotografiat, femeia îşi strânge în grabă hainele puse la uscat pe o frânghie întinsă printre morminte. |n apropierea locuinţei lor se simte un puternic miros de urină şi fecale. Simţindu-se uşor ameninţată, ne face poze cu telefonul mobil, vrând parcă să demonstreze că are şi ea armele ei.
Primăria: „Este proprietatea cultului mozaic”
Cine ar putea totuşi să salveze Cimitirul Evreilor de la Buzău până nu este prea târziu? De la Primărie am aflat că autorităţile au mâinile legate într-o oarecare măsură şi asta pentru că cimitirul se află în proprietatea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România. „Este proprietatea cultului mozaic, dar ei nu au mai avut putere la nivel local să facă nimic. La rândul nostru, noi nu putem face reparaţii decât cu acordul lor, pentru că altfel ar fi ca şi cum Primăria s-ar duce să reabiliteze apartamentul unui buzoian. Am vrea să intervenim, dar nu putem să o facem peste bunul altora. Trebuie un parteneriat, iar dacă ei nu au fonduri necesare, mai găsim şi noi, se poate atrage şi un investitor, pentru că este clar un obiectiv istoric. El se află pe teritoriul municipalităţii şi lumea arată cu degetul către noi, dar chiar şi dacă aş avea la dispoziţie fonduri nelimitate, nu pot face nimic, pentru că e domeniu privat. Să ştiţi că Primăria a montat nişte stâlpi de blocare a parcării în faţa cimitirului”, a declarat viceprimarul Fănică Bârlă.
Direcţia de Cultură: „Nu putem să îi ajutăm cu forţa”
O altă instituţie care ar putea interveni este Direcţia Judeţenă pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Buzău. E drept, însă, că şi de aici sprijinul ar veni, cel puţin în primă fază, pe cale birocratică. „Eu sunt dispus să mergem alături de reprezentanţii comunităţii evreieşti în cimitir şi, constatând că are valoare istorică, putem solicita o clasare de urgenţă pe lista monumentelor istorice. Problema este alta: cimitirul este în proprietatea Federeaţiei Comunităţilor Evreieşti şi pentru asta este nevoie să intrăm în dialog, pentru că nu putem să îi ajutăm cu forţa. Acesta este primul pas pentru a putea proteja cimitirul, după care trebuie să se găsească fonduri fie de la Ministerul Culturii, fie din altă parte”, a declarat directorul Direcţiei pentru Cultură, Constantin Căţoi.
Donaţii neacceptate?
Căutând o explicaţie oficială şi din partea reprezentanţilor evreilor buzoieni, aflăm de la Max Weiner că la momentul de faţă vorbim despre un număr foarte redus de evrei la Buzău, deci puterea lor financiară este mică. „La Buzău mai sunt vreo 20 de evrei, cu vârste înaintate, ceea ce înseamnă că avem o obşte, nu o comunitate. Practic, noi facem parte din comunitatea de la Focşani. Există o convenţie la nivelul cimitirului evreiesc din Buzău, şi nu numai, în baza căreia comunitatea oferă locuinţă în cimitir în schimbul asigurării pazei şi curăţeniei. Atât ne putem permite la nivel local”, a declarat responsabilul obştei de la Buzău, Max Weiner.
În timp ce mingea este pasată de la unul la altul, apare însă o informaţie care demonstrează că la baza problemei stă totuşi indolenţa. Mult râvnitele fonduri se pare că ar fi apărut la un moment dat, dar nimeni nu s-a obosit să le obţină. „Există oameni care au vrut să ajute cu bani necondiţionat, dar nu am primit niciun răspuns de la Federaţia Comunităţilor Evreieşti, care trebuia să îşi dea acceptul”, declară Mihai Ionescu, membru al obştei de la Buzău.
Federaţia Comunităţilor Evreieşti: „Noi acceptăm orice donaţie”
Reprezentanţii federaţiei de la Bucureşti adoptă o poziţie diplomată, dar fără un rezultat concret. „Ca să înţelegeţi despre ce este vorba, aflaţi că vorbim despre o comunitate compusă din 3.000 de evrei, marea lor majoritate fiind oameni de peste 70 de ani. În plus, avem 300 de oameni fără venituri. Avem în grijă 827 de cimitire şi ne străduim anual să le întreţinem, făcând eforturi fabuloase. Va veni cu siguranţă şi rândul cimitirului de la Buzău. În ceea ce priveşte posibilitatea ca cineva, fie şi din afara comunităţii, să ofere fonduri, noi acceptăm orice donaţie. Vom lucra cu angajamente în baza cărora să demonstrăm că banii îi folosim doar în scopul respectiv…”, a declarat vicepreşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Paul Schwartz.
Comunitatea evreilor Focşani: „Primăria nu a dat fonduri pentru comunităţi”
Cercul se închide însă în mod nefericit, odată cu explicaţiile venite din partea celor de la comunitatea evreiască din Focşani, de unde vina este aruncată din nou la primărie. Înţelegem că nici cu banii veniţi din partea persoanelor fizice lucrurile nu sunt aşa de simple precum susţin cu diplomaţie cei de la federaţie. „Că nu s-au făcut solicitări la primărie este o poveste. În plus, ei trebuie să aloce fonduri pentru comunităţi şi nu am auzit vreodată ca evreii să primească ceva. Toată lumea vorbeşte despre sprijin, dar faptele lipsesc. Oricine vine la noi să ne ajute nu este refuzat. Dar, <vreau să vă ajut, dar vă cer ceva în schimb> nu se poate. Nu ne înţelegeţi greşit. Am permis vulcanizării din spatele cimitirului să funcţioneze, pentru că în felul acesta avem protecţie pe acea latură, pe unde nu mai pot sări hoţii. Noaptea este însă altceva. Revenind la solicitările de ajutor, dacă cineva se oferă să îţi pună un geam care s-a spart este în regulă, dar dacă îţi cere să îi dai în schimb peretele pe care se află geamul, nu poţi accepta. Au fost oameni care s-au oferit să ne ajute dacă le dăm terenul liber de acolo pentru a deschide nu ştiu ce. Nu am acceptat. Altul a vrut să asigure paza, dar să-l lăsăm să ridice un garaj în cimitir”, a declarat preşedintele Comunităţilor Evreieşti din Focşani, Mircea Rond.
În continuare, evreii din Buzău susţin că sprijinul găsit în urmă cu ceva timp a fost unul necondiţionat, ceea ce demonstrează că salvarea Cimitirului Evreiesc din Buzău este incertă. Aidoma poveştii cu drobul de sare, probabil vor sta cu toţii privind cum an de an monumentele sunt distruse şi poate, şi mai rău, la un moment dat unele chiar vor fi furate fără ca cineva să îşi asume responsabilitatea.
{loadposition zgalerie08161}