*“Propunerile oamenilor vor fi discutate în Consiliul Local şi vor fi supuse la vot”, susţine primarul Ilie Nicolae
“Festivalul Slănicului” din Mânzăleşti, “Ziua comunei Topliceni”, “Pe Plaiul Nucului” din comuna Lopătari, “ Gherghilaşul” din Gura Teghii, “ Floare de Colţi” din localitatea Colţi, “ Floare de tei” din Pănătău, “Sărbătoarea Vinului de Blăjani”, “Hora Sânzienelor” din comuna Largu, “ Ziua Petuniilor” din comuna Movila Banului, “Dorule de unde vii” din Scorţoasa, “Sărbătoarea Odăienilor“, Festivalul ” Cât e Siriul de mare”, “ Sărbătoarea pământului, sărbătoarea cărbunelui”, de la Unguriu sau “Sărbătoarea pepenilor” din Vâlcelele constituie doar câteva dintre sărbătorile tradiţionale din comunele buzoiene deja cunoscute.
*“Propunerile oamenilor vor fi discutate în Consiliul Local şi vor fi supuse la vot”, susţine primarul Ilie Nicolae
“Festivalul Slănicului” din Mânzăleşti, “Ziua comunei Topliceni”, “Pe Plaiul Nucului” din comuna Lopătari, “ Gherghilaşul” din Gura Teghii, “ Floare de Colţi” din localitatea Colţi, “ Floare de tei” din Pănătău, “Sărbătoarea Vinului de Blăjani”, “Hora Sânzienelor” din comuna Largu, “ Ziua Petuniilor” din comuna Movila Banului, “Dorule de unde vii” din Scorţoasa, “Sărbătoarea Odăienilor“, Festivalul ” Cât e Siriul de mare”, “ Sărbătoarea pământului, sărbătoarea cărbunelui”, de la Unguriu sau “Sărbătoarea pepenilor” din Vâlcelele constituie doar câteva dintre sărbătorile tradiţionale din comunele buzoiene deja cunoscute.
La Cochirleanca în schimb aleşii locali au constatat că localitatea se numără printre puţinele zone din judeţ unde nu există o sărbătoare locală. Noul primar Ilie Nicolae este hotărât să stabilească printr-o hotărâre de consiliu o dată la care să fie organizat un astfel de eveniment. Pentru aceasta, el susţine că aşteaptă inclusiv propunerile sătenilor pentru stabilirea sărbătorii comunei. “De preferat ar fi ca sărbătoarea comunei să fie organizată într-o zi de sărbătoare religioasă, astfel încât toată lumea să fie acasă. Ar putea fi ziua de Sfântul Ilie sau o altă sărbătoare şi aşteptăm ca şi oamenii direct interesaţi să vină cu propuneri concrete despre cum văd ei o astfel de sărbătoare. Ulterior, propunerile oamenilor vor fi discutate în Consiliul Local şi vor fi supuse la vot”, susţine primarul Ilie Nicolae.
De asemenea, nu este exclusă ideea ca sărbătoarea să fie legată de activităţile agricole, la fel ca în cazurile comunelor Blăjani sau Vâlcelele, având în vedere faptul că pentru cei mai mulţi dintre sătenii din Cochirleanca agricultura reprezintă principala sursă de venituri, din peste 7.800 de hectare suprafaţa totală a comunei, 7.430 de hectare fiind teren agricol, dintre care 6.850 de hectare teren arabil, 360 hectare păşuni, 160 vii şi livezi şi aproape 60 hectare de fâneţe.