Tinerii au fost impresionaţi de întâlnirea cu preoţii de la schiturile rupestre, care i-au întâmpinat cu mămăligă şi brânză de burduf
Toţi şase sunt artişti profesionişti şi chiar dacă, până acum, au mai luat parte şi la alte tabere de creaţie, Buzăul avea să îi fascineze în numai câteva zile. Participanţii primei ediţii Măgura-Art, proiect iniţiat de artistul Valeriu Şuşnea cu finanţarea Ministerului Culturii, şi-au instalat „cartierul general” începând cu data de 20 august la Complexul Măgura.
Tinerii au fost impresionaţi de întâlnirea cu preoţii de la schiturile rupestre, care i-au întâmpinat cu mămăligă şi brânză de burduf
Toţi şase sunt artişti profesionişti şi chiar dacă, până acum, au mai luat parte şi la alte tabere de creaţie, Buzăul avea să îi fascineze în numai câteva zile. Participanţii primei ediţii Măgura-Art, proiect iniţiat de artistul Valeriu Şuşnea cu finanţarea Ministerului Culturii, şi-au instalat „cartierul general” începând cu data de 20 august la Complexul Măgura. Dincolo de şevalete, pânze şi culori, Elena Păunoiu (grafician), Liviu Epuraş (artă murală), Răzvan Caratănase (grafician), Evelina Radu (grafician), Georgian Bărbieru (pictură) şi Răzvan Mihalcea (pictură) au avut ocazia pe parcursul orelor de documentare să descopere câteva dintre emblemele turismului buzoian, embleme pe care le-au transpus în lucrările lor, ca o formă de promovare a ţinutului Buzăului.
Pe urmele lui Andreescu şi Grigorescu
Vineri, în penultima zi de tabără, artiştii veniţi din mai multe judeţe ale ţării, adăugau în foişorul din curtea complexului noi tuşe pe lucrările începute pe parcursul zilelor de creaţie. Fiecare încearcă să treacă prin propriul filtru ceea ce a văzut, iar uneori tablourile devin atât de abstracte, încât îţi este imposibil să îţi dai seama că au fost inspirate de un peisaj.
„Ne-am adresat cu acest proiect artiştilor cu vârste de până la 35 de ani care doresc să se inspire în creaţia personală din peisajul plaiurilor buzoiene. Am vrut să reînnodăm totodată tradiţia peisajului, tema predilectă a pictorilor Ion Andreescu şi Nicolae Grigorescu. Ne propunem astfel atât o promovare a patrimoniului cultural, cât şi a tinerilor artişti aflaţi la început de carieră”, a declarat coordonatorul Valeriu Şuşnea.
Conduşi de Mihai Mîncu la aşezările rupestre
În timp ce lucrează de zor la umbra foişorului de la Măgura, artiştii schimbă între ei impresii legate de ultimele popasuri făcute pe Valea Buzăului. Întâlnirea cu profesorul Mihai Mîncu este se pare cea care i-a marcat cel mai mult, inclusiv fizic. Un împătimit al geografiei, Mîncu s-a oferit să fie ghidul tinerilor spre aşezările rupestre din zona Bozioru, purtându-i pe cărări abrupte, doar de el ştiute şi prezentându-le şi istoria locurilor.
„Am văzut peştera lui Dionisie Torcătorul, Peştera Mănăstirea şi Peştera lui Iosif. Ceea ce i-a impresionat foarte tare pe participanţii la tabără a fost că acolo, la aşezările rupestre am fost întâmpinaţi de un grup de preoţi veniţi de pe Valea Doftanei alături de copiii lor şi au ţinut o slujbă acolo. Ne-au primit cu mămăligă făcută la ceaun, brânză de burduf şi ciorbă rece”, povesteşte Valeriu Şuşnea.
„Un judeţ minunat”
Printre celelalte locaţii vizitate s-au mai aflat Tabăra de Sculptură Măgura, Mănăstirea Ciolanu, Mănăstirea Răteşti şi Vulcanii Noroioşi. Peste tot artiştii au făcut fotografii care le-au servit la realizarea lucrărilor.
„Am descoperit Buzăul ca un judeţ minunat. De câteva zile, suntem cu toţii foarte entuziasmaţi şi urmează să materializăm totul printr-o expoziţie la Galeriile de Artă din Buzău. Apoi, în 2013, va urma o nouă expoziţie la Bucureşti. Eu am mai luat parte la alte două tabere de creaţie, dar nu au fost atât de spectaculoase. Sper din tot sufletul ca autorităţile locale şi reprezentanţii Ministerului Culturii să înţeleagă importanţa acestui gen de evenimente pentru ca acest proiect aflat la prima ediţie să meargă mai departe”, a declarat Răzvan Caratănase.
Unul dintre buzoienii participanţi la Măgura Art, Răzvan Mihalcea, a mărturist că acest proiect i-a oferit posibilitatea de a vedea cu alţi ochi unele dintre emblemele Buzăului. „Am descoperit primele sculpturi ridicate în Tabăra Măgura, lucrări la care ajungi mai greu, fiind poziţionate undeva foarte în spate. Pajiştea aceea, aproape de pădure, emană parcă nişte energii deosebite. Cred că promovarea Buzăului prin artă este un mod interesant, pentru că nu se consumă imediat ca o vedere sau o poză. Pictura sau grafica sunt valabile mai mult decât un sezon”, a declarat buzoianul.
O parte dintre lucrările realizate la Măgura-Art vor rămâne la UAP Buzău, coorganizator al taberei. Totodată, va fi lansat şi un catalog al taberei, care va reuni activitatea participanţilor.
{loadposition zgalerie08271}