* Cheltuim de 10 ori mai mulţi bani pentru avorturi decât pentru contracepţie
De la an la an, programele de planificare familială tind să nu-şi mai justifice aplicarea în România, dat fiind că informaţiile despre contracepţie sunt deficitare, numărul celor care apelează la serviciile cabinetelor de planing familial este tot mai mic şi, implicit, se cunosc foarte puţin riscurile pe care le implică contracepţia modernă, riscuri ce pot merge până la decesul mamei.
* Cheltuim de 10 ori mai mulţi bani pentru avorturi decât pentru contracepţie
De la an la an, programele de planificare familială tind să nu-şi mai justifice aplicarea în România, dat fiind că informaţiile despre contracepţie sunt deficitare, numărul celor care apelează la serviciile cabinetelor de planing familial este tot mai mic şi, implicit, se cunosc foarte puţin riscurile pe care le implică contracepţia modernă, riscuri ce pot merge până la decesul mamei.
Cabinetul de Planificare Familială funcţionează în cadrul Spitalului Judeţean Buzău din 1994 şi sunt înscrise aproximativ 1.100 de persoane beneficiare ale serviciilor de planificare cu fişa aferentă, potrivit unui material întocmit la nivelul Direcţiei de Sănătate Publică Buzău cu ocazia Zilei Mondiale a Contracepţiei. Unele însă au abandonat tratamentul sau metoda prin schimbarea domiciliului sau din cauze necunoscute, altele au depăşit vârsta eficientă de utilizare a contracepţiei.
Potrivit aceleiaşi surse, anual s-ar înregistra la Cabinet aproximativ 2.000 de prezentări, dintre care 700-1.000 pentru pilule contraceptive, restul pentru prezervative şi/sau consiliere. Statistica arată, însă, că numărul prezentărilor a scăzut simţitor de la un an la atul. În 2010, spre exemplu, s-au înregistrat 2.665 prezentări în urma cărora s-au distribuit 200 de fiole de injecţii contaceptive, 1.200 folii pilule şi 3.300 prezervative. În 2011, numărul prezentărilor a scăzut la 1976 în urma cărora s-au distribuit 40 fiole de injecţii contraceptive, 950 folii pilule şi 3000 prezervative. Anul acesta, până în august, s-au distribuit 200 folii pilule şi 2.000 de prezervative.
În schimb, potrivit unei analize a Institutului pentru Politici Publice, în fiecare zi, în România, aproape 400 de femei recurg la întreruperi de sarcină, dintr-un total de peste cinci milioane de femei fertile. Astfel, în decursul unui an, numărul femeilor care fac avort ajunge la 128.000. La Maternitatea Buzău, media avorturilor a fost anul acesta de 70 pe lună. Numărul buzoiencelor care au avortat de la începutul anului este, însă, mult mai mare. Aceasta pentru că majoritatea întreruperilor de sarcină sunt efectuate în cabinetele private ale medicilor ginecologi şi nu pot fi contorizate, deşi cabinetele private sunt obligate prin lege să ţină o evidenţă a întreruperilor de sarcină. O întrerupere de sarcină ajunge la cabinetele particulare şi la 500 de lei.
Dublarea sumei aferente achiziţiei de anticoncepţionale pentru anul 2013
Cu ocazia Zilei Mondiale a Contracepţiei, Institutul pentru Politici Publice (IPP) a lansat studiul naţional privind Fenomenul întreruperilor sarcinilor nedorite în România – Radiografie şi soluţii, cea mai recentă analiză de politică publică în domeniu care a reuşit să identifice şi supune dezbaterii publice cauzele pentru care, în România, măsurile care privesc fenomenul îngrijorător al întreruperilor sarcinilor nedorite nu sunt eficiente.
Reprezentanţii IPP susţin că fondurile alocate de statul român pentru programele de achiziţie de mijloace contraceptive sunt insuficiente şi neadecvat stabilite. Aproximativ 500.000 de euro este bugetul anual din care se achiziţionează anticoncepţionale în România, în timp ce suma anuală totală aferentă numărului total de întreruperi de sarcini incomplete (avorturi spontane) este de 5 milioane euro, Ministerul Sănătăţii dovedind că nu are grijă să eficientizeze banii publici cheltuiţi în această privinţă. Recent, Institutul pentru Politici Publice alături de un grup de senatoare şi deputate au cerut Ministerului dublarea sumei aferente achiziţiei de anticoncepţionale pentru anul 2013.
“Există indicii că statul român, prin Ministerul Sănătăţii şi Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică, nu ţine o evidenţă corectă a numărului oficial de întreruperi de sarcini nedorite. Verificând minuţios evidenţele din toată ţara, IPP constată că cifrele statistice oficiale nu sunt conforme cu realitatea în sine, mai grav fiind că, în baza lor, se fac în prezent fundamentările de măsuri de politică publică. Clinicile şi cabinetele private, deşi obligate prin lege să ţină o evidenţă a întreruperilor sarcinilor nedorite, nu comunică situaţiile reale către Direcţiile de Sănătate, ceea ce înseamnă că statul român nu are un control asupra tuturor prestatorilor de activităţi medicale constând în întreruperi de sarcini la cerere, practic neînţelegând de fapt magnitudinea acestui fenomen în ţară şi impactul colectării de date eronate”, precizează IPP.
Cea mai mare rată a avorturilor din Europa
Datele referitoare la modul în care tinerii utilizează contracepţia în România sunt îngrijorătoare: mai mult de 60% dintre tinerele cu vârsta între 15 şi 18 ani nu au folosit niciodată o metodă contraceptivă. Dintre toate metodele contraceptive cunoscute, avortul rămâne cea mai utilizată metodă, în mare parte datorită ignoranţei şi lipsei de educaţie. Date recente publicate de OMS arată că România are cea mai mare rată a avorturilor din Europa (480 la 1.000 născuţi vii, ceea ce reprezintă dublul mediei din Uniunea Europeană). Totodată reprezintă una dintre cele mai ridicate rate ale mortalităţii materne (27 decese la 100.000 născuţi vii, fiind depăşită de Albania şi Republica Moldova, cu o rată de 31, respectiv 32 la 100.000 născuţi vii) (14). De aceea, IPP cere eficienţă şi transparenţă Ministerului Sănătăţii în folosirea resurselor publice pentru programele naţionale de contracepţie. După o analiză temeinică a situaţiei, Institutul pentru Politici Publice a propus Ministerului Sănătăţii să implice mai ales reţeaua medicilor de familie (aproximativ 11.800 medici la nivel naţional, conform Societăţii Naţionale de Medicină de Familie) în Programele naţionale susţinute prin fonduri publice. Recunoaştem, în acelaşi timp, competenţa cabinetelor de planning familial create cu ani în urmă pentru implicarea în domeniu dar, având în vedere nevoia de folosire eficientă a resurselor, considerăm că acestea pot asigura în continuare servicii contra cost unor alte categorii de potenţiali beneficiari decât cei din categorii defavorizate, de exemplu, la care ar trebui să se adreseze cu prioritate politica naţională a statului român prin implicarea cabinetelor medicilor de familie.