* Dintre cele 6.550 de hectare cultivat în judeţ, 1.700 aparţin fermierilor din comună
S-a încheiat “lista pariurilor” la cultura de rapiţă pe sezonul agricol 2012-2013, veteranii “diviziei” agricole buzoiene fiind fermierii din Padina, comună în care a crescut numărul societăţilor agricole care au cultivat rapiţă, deşi în “liga judeţeană” a acestor plante tehnice au intrat mai puţini fermieri decât cei din sezonul trecut.
* Dintre cele 6.550 de hectare cultivat în judeţ, 1.700 aparţin fermierilor din comună
S-a încheiat “lista pariurilor” la cultura de rapiţă pe sezonul agricol 2012-2013, veteranii “diviziei” agricole buzoiene fiind fermierii din Padina, comună în care a crescut numărul societăţilor agricole care au cultivat rapiţă, deşi în “liga judeţeană” a acestor plante tehnice au intrat mai puţini fermieri decât cei din sezonul trecut.
Dacă în anul agricol 2011-2012, fermierii buzoieni au înfiinţat 9.500 de hectare de rapiţă, în campania de însămânţări finalizată recent la această cultură s-a diminuat cu aproape 3.000 de hectare, statisticile reprezentanţilor Direcţiei Agricole Buzău înregistrând doar o suprafaţă de 6.550 de hectare, pagubele înregistrate ca urmare a compromiterii acestei culturi din cauza condiţiilor meteorologice dificile înregistrate pe timpul iernii determinându-i pe mulţi dintre ei fie să renunţe, fie să însămânţeze suprafeţe mai mici decât în urmă cu un an. În schimb, singurii care au dat dovadă de curaj şi au mizat pe această cultură sunt fermierii din Padina, comună în care ploile răzleţe au permis pregătirea terenului şi înfiinţarea culturii de rapiţă în bune condiţii.
Cine va pierde şi cine va câştiga este foarte greu de spus, după ce s-a întâmplat sezonul trecut, când după o iarnă total atipică, cu îngheţ şi zăpadă cât pentru două-trei ierni la un loc, dar spulberată de pe câmp, culturile au fost calamitate aproape în totalitate. Mai exact, funcţionarii Direcţiei Agricole Buzău au raportat anul trecut către Ministerul Agriculturi că din cele 9.500 hectare de rapiţă în cultură au rămas doar 381 hectare, situaţia din Buzău fiind similară cu cea din toate judeţele care în iarna trecută s-au aflat sub cod portocaliu de viscol, ger sau ninsori.
Cine sunt marii cultivatori
Pentru procesatorii sau comercianţii interesaţi de rapiţă şi aflaţi în căutare de contracte de livrare pentru recolta 2013, Padina ar putea fi o destinaţie de unde să nu plece în pierdere, fermierii din comuna buzoiană ajungând să aibă în cultură un sfert din suprafaţa totală înfiinţată în judeţul Buzău.
Astfel, nu mai puţin de şase societăţi comerciale au culturi de rapiţă pe suprafeţe de la 200 de hectare în sus, dintre cele 6.550 de hectare pe care fermierii buzoieni au jucat la “pariurile“ pe rapiţă, aproape 1.700 de hectare aparţinând unor firme din această comună. Potrivit datelor centralizate de funcţionarii Direcţiei Agricole Buzău, cei mai mari cultivatori de rapiţă din acestă comună sunt Societatea Agricolă Ceres Padina, cu 420 de hectare de rapiţă şi SC Agristar, cu 400 de hectare. De asemenea, Societatea Agricolă Venus Padina are în cultură 248 de hectare, SC Agrotehnica şi Vioagroserv au cultivat câte 210 hectare fiecare, iar SC AlexComexpo Padina 200 de hectare.
Curajul fermierilor din Padina de a cultiva rapiţă este explicat de primarul Costică Başturea prin avantajul unor precipitaţii răzleţe în perioada optimă de înfiinţare a culturii. „După ce s-a întâmplat cu rapiţa în sezonul agricol trecut, mulţi agricultori din judeţ s-au cam speriat. La noi au fost două firme, rapiţa a rămas foarte bine în cultură şi a fost rentabilă, aducându-le primele încasări din activitatea agricolă. Acum sunt mai mulţi cultivatori şi dacă va fi o iarnă normală, rapiţă va aduce primii bani pe vreme de criză. Să nu îşi imagineze cineva că este foarte simplu, pentru că acest lucru se face cu mari eforturi: îngrăşăminte chimice, tratamente împotriva gândacilor, muncă şi cheltuială”, a concluzionat primarul Costică Başturea.
Puieşti, Pogoanele şi Amaru, următoarele pe listă
În acest an, potrivit statisticilor Direcţiei Agricole, după Padina cei mai mulţi cultivatori sunt în Puieşti, comună în care marii cultivatori au împreună 800 de hectare de rapiţă. SC Agroral şi SC Iliagro Puieşti au câte 300 de hectare de rapiţă fiecare, în timp ce societatea miracol are în cultură alte 200 de hectare.
La Amaru, SC Afiliu Trans, unul dintre cei mai mari fermieri ai judeţului, are în cultură nu mai puţin de 400 de hectare de rapiţă, iar la Pogoanele există doi mari cultivatori: SC Dobre Alexion cu 250 de hectare şi SC Santana, cu 100 de hectare de rapiţă. Tot pe lista marilor cultivatori de rapiţă se mai numără şi Cereanim Smeeni, cu 200 de hectare, Agrobicost Brădeanu, cu 120 de hectare, Diverscom Boldu, cu 100 de hectare şi Bărăgan Liviu, din Vâlcelele, cu 70 de hectere de rapiţă în cultură.
„Când plouă, are de câştigat şi statul şi omul trăieşte mai bine”
În ceea ce priveşte speranţa pentru obţinerea unor culturi bune la rapiţă, fermierii buzoieni îşi pun toată nădejdea în Dumnezeu.
„Anul trecut am avut 150 de hectare de rapiţă pe care am fost nevoiţi să o întorcem şi n-am făcut nimic. Am avut două miliarde de lei vechi cheltuieli, iar de primit primesc zece milioane. Noi ar trebui să mergem cu tractoarele la guvern să le spunem cu ce probleme ne confruntăm. Acum am 70 de hectare de rapiţă, o frumuseţe. Să sperăm că nu va mai fi o iarnă ca cea de anul trecut şi că va da Dumnezeu ploaie la timp, că altfel este jale. Când plouă, are şi statul de câştigat şi omul trăieşte mai bine. Când nu, este greu pentru toată lumea, ori noi toamna ar trebui să fim ajutaţi mai mult. Cele mai multe cheltuieli noi toamna le facem, pentru că se ară tot pământul. Măcar de acest lucru ar trebui să se ţină cont. Am semănat rapiţa, începem şi la grâu, dar de recoltat nu putem spune ce vom recolta”, a concluzionat Liviu Bărăgan, unul dintre marii cultivatorii din Vâlcelele, care lucrează circa 1.200 de hectare de teren.