„Sărac şi cinstit”, se autointitula, cu mândrie proletară, fostul preşedinte Ion Iliescu, dând, pentru prima oară în istoria post-decembristă, un nou sens cuvântului „cinstit”. Şi spun acest lucru întrucât sub oblăduirea sa au apărut specii mutante de genul puşcăriaşului Adrian Năstase şi al plagiatorului Victor Ponta, de pe urma cărora România va avea de tras ponoase mulţi ani de acum înainte. Iar ultimul, actualul premier, şi-a adus şi el contribuţia, în ultimele cinci luni, la îmbogăţirea sensurilor aceluiaşi cuvânt, „cinstit”.
„Sărac şi cinstit”, se autointitula, cu mândrie proletară, fostul preşedinte Ion Iliescu, dând, pentru prima oară în istoria post-decembristă, un nou sens cuvântului „cinstit”. Şi spun acest lucru întrucât sub oblăduirea sa au apărut specii mutante de genul puşcăriaşului Adrian Năstase şi al plagiatorului Victor Ponta, de pe urma cărora România va avea de tras ponoase mulţi ani de acum înainte. Iar ultimul, actualul premier, şi-a adus şi el contribuţia, în ultimele cinci luni, la îmbogăţirea sensurilor aceluiaşi cuvânt, „cinstit”.
În luna mai a acestui an, la investirea Executivului pe care îl conduce, Victor Ponta promitea „cel mai cinstit guvern pe care l-a avut România după Revoluţie”. Şi, de atunci până acum, în numai cinci luni, pe la diverse ministere s-au perindat – ori au fost doar pe punctul să ajungă a fi numiţi miniştri – indivizi care mai de care mai dubioşi, la care până şi mincinosul Ponta s-a văzut silit să renunţe.
Victor Alistar, desemnat ministru pentru Strategii guvernamentale, avea anatema Agenţiei Naţionale de Integritate, acesta neputând ocupa funcţii publice până la începutul lunii august. La fel şi Corina Dumitrescu, rectorul Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir”, n-a mai ajuns să se ocupe de portofoliul de la Educaţie, fiind retrasă din pricina multor probleme de imagine, de la suspiciunea de incompatibilitate până la acuzaţiile de plagiat, trecând printr-o minciună gogonată în CV.
Pe 15 mai, la numai o săptămână după investire, apare şi prima schimbare în Cabinetul Ponta, ca urmare a acuzelor de plagiat la adresa ministrului Educaţiei, Ioan Mang, plagierea unor lucrări ştiinţifice de către acesta fiind confirmat chiar de mai mulţi dintre autorii lor, cercetători din Taiwan, Japonia sau Israel. Lui Mang i-a urmat Liviu Pop – profesor de matematică incapabil să rezolve o problemă de clasa a opta primită de elevi la Evaluarea Naţională – cu probleme în CV, în cazul său, însă, nefiind vorba de minciuni, ci doar de prostie crasă, el izbutind performanţa să greşească de două ori, în autobiografie şi în declaraţia de avere, mimele inginerului Anghel Saligny, căruia i-a pus, precum piţipoancele, încă o literă y la coadă. Probleme de incompatibilitate are şi actualul ministru, aflată, deocamdată, în postura de negustor cinsitit până în momentul în care Justiţia se va pronunţa în procesul pe care aceasta l-a intentat Agenţiei Naţionale de Integritate.
Şi istoria celor cinci luni de guvernare Ponta curge în continuare: Mircea Diaconu este nevoit să demisioneze de la Cultură din pricini de incompatibilitate, înlocuitorul său, Puiu Haşotti, strecoară în CV o minciunică-tâmpenie legată de o bursă „Fullbricht”, ministrul de Interne şi cel al Administraţiei, Ioan Rus şi Victor Paul Dobre, părăsesc Guvernul după ce realizează singuri că au depăşit măsura cu furturile la referendum, „doamna de la Justiţie”, Mona Pivniceru, este surprinsă de paparazzi nu în cramă, ci în maşina fiului puşcăriaşului Adrian Năstase, Vasile Cepoi de la Sănătate pleacă după ce aceeaşi Agenţie Naţională de Integritate îl prinde cu fonduri europene în sac.
Trăgând linie cu două luni înainte de alegerile legislative, Ponta a evacuat nouă miniştri şi potenţiali miniştri în cinci luni – Victor Alistar, Corina Dumitrescu, Ioan Mang, Mircea Diaconu, Ioan Rus, Victor Paul Dobre, Lucian Isar (fost ministru pentru Mediul de Afaceri, care a cedat nervos din pricina căderii economice datorate tentativei neconstituţionale de debarcare a preşedintelui Băsescu), Andrei Marga şi Vasile Cepoi – şi a plimbat prin diverse funcţii alţi trei, respectiv Liviu Pop, Mircea Dusa şi Titus Corlăţean, chiar premierul fiind interimar o perioadă la Justiţie şi alta la Sănătate.
În aceste condiţii, orice comentariu suplimentar este în plus.