Reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale fac demersuri pentru reluarea comercializării produselor de origine animală, a îngrăşămintelor, dar şi produselor din sectorul vitivinicol pe piaţa rusă de desfacere.
Reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale fac demersuri pentru reluarea comercializării produselor de origine animală, a îngrăşămintelor, dar şi produselor din sectorul vitivinicol pe piaţa rusă de desfacere.
Astfel, ministrul Daniel Constantin s-a întâlnit cu omologul său din Federaţia Rusă, Fiodorov Nicolai Vasilievici, la Ministerul Agriculturii din Rusia, în urma discuţiilor România obţinând un acord foarte important din partea Rusiei în ceea ce priveşte comercializarea produselor de origine animală. În această privinţă, ministrul rus al Agriculturii s-a angajat că, din luna noiembrie a acestui an, autoritatea sanitar-veterinară rusă va începe inspecţiile la societăţile româneşti care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele cărnii şi a laptelui şi sunt interesate să exporte pe piaţa rusă, în scopul recunoaşterii capacităţii acestora de a răspunde cerinţelor sanitar-veterinare impuse acolo. Astfel, acest demers va permite producătorilor români să intre pe o piaţă cu un potenţial de consum uriaş. Ministrul Agriculturii din România a prezentat aspectele de interes ale oamenilor de afaceri români din sectorul agro-alimentar, care vizează sectorul agro-alimentar, comerţul cu îngrăşăminte, dar şi sectorul vitivinicol, care are un potenţial foarte mare de export pe piaţa rusă.
Exporturile de carne de porc, reluate şi pe piaţa comunitară
O altă reuşită a ministerului de resort o reprezintă reluarea exporturilor de carne de porc pe piaţa Uniunii Europene, cu toate că fermierii din acest domeniu de activitate se confruntă cu dificultăţi în ultima perioadă, iar producţia este valorificată în general pe piaţa internă.
În schimb, înainte de ’89 complexele de porcine din judeţ funcţionau la capacităţi de câteva zeci de mii de capete/serie, majoritatea producţiei fiind destinată exporturilor. “La Complexul de la Mihăileşti se creşteau 40.000 de capete/serie. Mai era o unitate în Valea Râmnicului, de aceeaşi capacitate. La Verguleasa erau două unităţi, una intercooperatistă, cu circa 100.000 de capete/serie, şi una a Departamentului Agricol de Stat – Trust IAS Buzău, tot de 100.000 de capete. Se mai creşteau porci la Ruşeţu, la Ferma didactică a Staţiunii de Cercetări, cu 15.000 de porci/serie, iar în ultima perioadă se mai amenajaseră spaţii pentru porci şi la ferma de berbecuţi de la Verneşti. Oricum, în perioada aceea se făcea export: la ruşi pe ruble şi la capitalişti pe valută. Abatorul Buzău avea produse speciale, nişte conserve, pentru Armata NATO, şi se aduceau bani frumoşi în ţară”, ne-a declarat Valeriu Călin, fost director al Direcţiei Agricole Buzău.