Vinurile româneşti încep să fie din ce în ce mai cunoscute în plan internaţional, mai ales că investitori din diferite ţări ajung aici pentru a înfiinţa crame deosebite şi pentru a promova sortimente noi de vinuri.
Vinurile româneşti încep să fie din ce în ce mai cunoscute în plan internaţional, mai ales că investitori din diferite ţări ajung aici pentru a înfiinţa crame deosebite şi pentru a promova sortimente noi de vinuri.
Astfel că nume precum LacertA Winery sau Davino au apărut de curând în presa franceză, în cadrul unui articol despre podgoriile din România.
„Dacă o parte a vinurilor de calitate a început să atragă atenţia în străinătate, este necesară o acţiune intensă din partea statului pentru a şterge stereotipurile negative, inclusiv pentru a obţine preţuri în raport cu calitatea”, declară reprezentanţii LacertA şi Davino în cotidianul Le Point.
Walter Friedl, austriacul care deţine crama buzoiană LacertA, susţine că „România şi Bulgaria sunt, în Uniunea Europeană, ca Australia şi Chile”, în timp ce Bogdan Costachescu, vinificator pentru Davino, consideră că „România este Lumea Nouă a Bătrânului Continent”.
Regiunea Dealu Mare este, de asemenea, apreciată de către francezi, care o descriu ca fiind pe aceeaşi treaptă ca şi podgoriile Bordeaux şi cele toscane, care produce vinuri din ce în ce mai recunoscute „simboluri ale ascensiunii unei noi lumi în Europa”. Totodată, România este recunoscută ca fiind al şaselea cel mai mare producător din Uniunea Europeană, cu patru milioane de hectolitri de vin, şi care reprezintă o nouă intrare pe piaţa internaţională, deşi aceasta renaşte o tradiţie milenară, deoarece viticultura a fost practicată încă din Antichitate. Cu toate acestea, francezii susţin că această cultură a vinului care ne aparţine „a fost călcată în picioare mai mult de 40 de ani în timpul dictaturii comuniste”, idee susţinută, de altfel, şi de producătorii de vinuri.
„Comuniştii au colectivizat pământurile, axându-se pe cantitatea produsă, indiferent de calitate. Nimeni nu a fost interesat de cum se face un vin bun. Totul era amestecat în acelaşi vas, fără a se face vreo distincţie. Imaginea vinurilor româneşti este degradată”, declară, în Le Point, producătorii români. De asemenea, în podgoriile din ţara noastră se regăsesc mai multe soiuri de struguri francezi, ca de exemplu Merlot, Cabernet Sauvignon sau Pinot Noir.
„România nu numai că oferă un Merlot de calitate. Oferă, de asemenea soiuri autohtone care fac speciale vinuri precum Feteasca Neagră (roşu) sau dau gustul de prune uscate pentru Feteasca Albă şi Tămâioasă (albe)”, susţine Mihai Baniţa, oenolog la podgoria LacertA.
LacertA Winery, un proiect austriac
Cu o suprafaţă de 82 de hectare în localitatea Finţeşti, LacertA Winery reprezintă un proiect lansat de un grup de investitori austrieci în urma unei investiţii de 8 milioane de euro, care în prezent include nouă sortimente de vinuri premium, dintre care trei de vin alb şi şase de vin roşu. LacertA Winery deţine cea mai modernă facilitate de degustare a vinului din România, complexul de la Finţeşti găzduind atât activităţile de producţie, cât şi pe cele de stocare şi degustare a vinului, precum şi o sală de evenimente şi un magazin de vinuri. Până în prezent, sortimentele producătorului buzoian au câştigat peste zece medalii de aur la degustările de la saloanele internaţionale de vinuri. Preţurile vinurilor în magazinul de la Dealu Mare sunt cuprinse între 39 şi 69 de lei, de altfel aceleaşi ca şi în anul lansării.
LacertA Winery este unul dintre cei mai importanţi producători de vinuri de pe piaţa românească şi unul dintre cele mai scumpe vinuri autohtone. Acesta îşi distribuie vinurile prin unităţile HoReCa, în special în restaurantele de lux şi magazine de specialitate, dispunând, de asemenea, şi de o reţea formată din şapte boutiq-uri în Bucureşti, Cluj şi Timişoara. Deşi destul de des vizitată, cei mai mulţi turişti străini care vin la crama LacertA provin din Austria.
Crama Davino, munca a doi români
La câţiva kilometri de LacertA se regăseşte Davino, situată în inima zonei viticole Dealu Mare, delimitată de văile râurilor Buzău, la vest, şi Teleajen, la est. Plantaţiile Davino sunt amplasate pe fiecare din cele patru platouri colinare, în treimea superioară a acestora, pentru a beneficia atât de maximul potenţial pedoclimatic, dar şi de interesanta diversitate microclimatică oferită de fiecare deal în parte. Davino reprezintă numele pe care îl poartă rezultatul muncii a doi pasionaţi iubitori de vin, respectiv Dan Balaban şi Bogdan Costachescu. 68 hectare în proprietate, 18 hectare lucrate în arendă, maxim 200.000 de sticle pe an, nu mai mult de 5.000 de kilograme de struguri la hectar. Aşa este descrisă Davino, care produce şi două vinuri obţinute din cele mai reprezentative soiuri româneşti, şi anume Feteasca Albă şi Feteasca Neagră, pentru a arăta lumii valoarea excepţională şi originalitatea viticulturii româneşti. Ca o recunoaştere a valorii Davino, toate soiurile pure sunt folosite de către Catedra de Viticultură şi Vinificaţie din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice Bucureşti şi Catedra de Oenologie a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”, pentru realizarea de lucrări ştiinţifice, fiind considerate reprezentative din punct de vedere al tipicităţii. Printre sortimentele de vin Davino se regăsesc Sauvignon Blanc, Revelatio, Purpura Valahica, Famboyant sau Domaine Ceptura Roşu, Alb şi Rose.
În anul 2011, România a exportat doar trei la sută din producţia sa de vin, situându-se cu mult în urma unor ţări ca Franţa şi Italia.