Membri ai Asociaţiei Nevăzătorilor Buzău-Vrancea au sărbătorit luni într-un mod inedit Ziua Mondială a Bastonului Alb. Un grup de buzoieni a luat parte la o excursie care a cuprins Mănăstirea Ciolanu, Tabăra de Sculptură Măgura, Muzeul Chihlimbarului de la Colţi şi aşezările rupestre de la Aluniş.
Membri ai Asociaţiei Nevăzătorilor Buzău-Vrancea au sărbătorit luni într-un mod inedit Ziua Mondială a Bastonului Alb. Un grup de buzoieni a luat parte la o excursie care a cuprins Mănăstirea Ciolanu, Tabăra de Sculptură Măgura, Muzeul Chihlimbarului de la Colţi şi aşezările rupestre de la Aluniş.
Tot cu aceeaşi ocazie, un grup restrâns de nevăzători a luat parte la un concurs inedit organizat chiar pe terenul de sport de la Colţi. În primă instanţă, buzoienii au fost chestionaţi în cadrul unui concurs de cultură generală, apoi demonstrându-şi abilităţile în cadrul mai multor probe practice: orientarea cu bastonul, sărituri, alergări în saci.
Ziua Internaţională a Nevăzătorilor, denumită şi Ziua Bastonului Alb, a fost instituită de Organizaţia Europeană pentru Bunăstarea Nevăzătorilor, în anul 1993, la Varşovia. În fapt, ziua de 15 octombrie a fost proclamată Ziua Bastonului Alb de către preşedintele SUA, Lyndon B. Johnson, la 6 octombrie 1964. Ulterior, acest eveniment a căpătat un caracter internaţional, ziua fiind sărbătorită pe întregul mapamond. Bastonul alb nu este doar un instrument care poate fi folosit pentru obţinerea independenţei, fiind totodată un simbol al persoanelor nevăzătoare în societate. Pentru a onora realizările persoanelor oarbe sau cu deficienţe de vedere în data de 15 octombrie este sărbătorită anual Ziua Bastonului Alb.
Bastonul alb a devenit un simbol de avertizare al nevăzătorilor în deceniile dintre cele două războaie mondiale. James Biggs din Bristol a pretins că a inventat bastonul alb în 1921. După un accident în care şi-a pierdut vederea, el a trebuit să se readapteze şi, simţindu-se ameninţat de traficul din jurul casei, a hotărât să-şi picteze bastonul în alb pentru a fi mai vizibil pentru şoferi. Totuşi, abia zece ani mai târziu, bastonul alb şi-a stabilit prezenţa în societate. În februarie 1931, Guilly d’Herbemont a lansat o campanie pentru o mişcare naţională a bastonului alb în Franţa. Campania a fost menţionată în ziarele britanice conducând la o acţiune similară sponsorizată de către Cluburile Rotary în tot Regatul Unit. În America de Nord, introducerea bastonului alb a fost atribuită organizaţiei Lions Clubs International.
{loadposition zgalerie101711}