Candidatul Uniunii Social Liberale în Colegiul 3 – Camera Deputaţilor, deputatul Partidului Naţional Liberal Titi Holban, a dat, şi el, curs provocării lansate de cotidianul OPINIA de a se alătura „Demersului pentru sinceritate”, iniţiativă materializată printr-o scrisoare-chestionar, adresată celor care doresc să devină, pentru următorii patru ani, parlamentar.
Candidatul Uniunii Social Liberale în Colegiul 3 – Camera Deputaţilor, deputatul Partidului Naţional Liberal Titi Holban, a dat, şi el, curs provocării lansate de cotidianul OPINIA de a se alătura „Demersului pentru sinceritate”, iniţiativă materializată printr-o scrisoare-chestionar, adresată celor care doresc să devină, pentru următorii patru ani, parlamentar.„Demersul pentru sinceritate”, prezentat pe larg în cotidianul OPINIA, se doreşte a fi şi „un exerciţiu de răspundere politică şi de asumare a unei realităţi care ne va afecta în următorii patru ani”, după cum precizează iniţiatoarele. „Votul, ca instrument de exercitare a voinţei şi a drepturilor cetăţeneşti în raport cu clasa politică, reprezintă exprimarea conştientă si asumată a unei îndatoriri civice, ca şi garant al democraţiei şi libertăţilor omului. De aceea, scrisoarea noastră vine să sublinieze acest fapt, făcând un apel direct către cei asupra cărora se va răsfrânge, în curând, actul votului”, după cum susţin cele două iniţiatoare, Marina Ene şi Simona Stan.
„Îmi doresc să finalizez proiectele începute pentru locuitorii din Colegiul 3”
1.De ce doriţi să fiţi, pentru următorii patru ani, reprezentant al Forului Legislativ al României?
Pentru continuitate. Când spun acest lucru, mă refer la proiectele începute în primul mandat şi nefinalizate. În Colegiul 3 am fost ales să reprezint interesele a celor aproximativ 52.000 de cetăţeni şi angajamentul luat în faţa acestora trebuie finalizat. Într-un mandat de patru ani, în situaţie de criză financiară, a fost foarte greu să-mi onorez angajamentele, de aceea merg în faţa cetăţenilor pentru un nou mandat. Fiecare dintre parlamentarii aleşi în Forul Legislativ al României are în spate un număr de cetăţeni care îşi pun speranţele în alesul lor, în sensul că va face tot ce îi stă în putinţă pentru binele comunităţii. Personal, îmi doresc să finalizez proiectele începute pentru locuitorii din Colegiul 3. Am muncit pentru oamenii din acest colegiu, am realizat şi am demarat proiecte pentru aceştia, proiecte pe care sunt convins că le voi duce la îndeplinire.
2. Ce reprezintă, pentru dumneavoastră, Parlamentul României?
Parlamentul reprezintă forul legislativ într-un stat democratic. Este locul unde se dezbat proiectele legislative, constructive şi benefice pentru cetăţeni, iar forma finală a actelor normative elaborate înlesneşte şi decongesţionează activitatea la nivelul comunităţilor. Fără un for legislativ funcţional, practic, statul democratic ar putea fi pus în pericol şi valorile ocrotite de lege ar putea intra într-un real impas.
3. Care este, în opinia dumneavoastră, diferenţa între o persoană cu drept de vot şi una fără acest drept?
Votul universal este un principiu fundamental al democraţiei. Cetăţenii cu drept de vot şi exercitarea votului în sine sunt reglementate în Constituţie. O persoană fără drept de vot sau care nu îşi exercită votul în mod independent nu îşi poate alege oamenii care pot să îl reprezinte. Practic, prin vot, naţiunea conduce statul prin reprezentanţii săi, pe principiul separaţiei puterilor în stat.
4. Ce reprezintă statul de drept şi statul democratic?
Statul de drept reprezintă interdependenţa dintre cele două fenomene sociale, fiecare având tendinţe opuse (statul-puterea şi supunerea). Un stat de drept presupune armonizarea, echilibrarea celor două componente şi, în momentul de faţă, este tratat în interdependenţă cu ideea de democraţie. Principiile de bază într-un stat democratic sunt bine cunoscute şi bine implementate şi în România. Mă refer aici la votul universal, respectarea drepturilor omului, pluripartidismul, separaţia puterilor în stat, fără de care un stat de drept, democratic, nu poate fi funcţional.
”Uneori, interesele personale sau de grup umbresc formaţiunile politice”
5. Cum puteţi caracteriza campaniile electorale din România?
Grele şi, uneori, neplăcute. Ideea de campanie electorală uneori a fost înţeleasă greşit şi, deseori, se ajunge la atacuri la persoană sau la situaţii care nu au legătură cu scopul final, acela de a rezolva problemele oamenilor. O campanie serioasă, prin prezentare de proiecte şi dezbateri constructive, duce la găsirea soluţiilor optime pentru rezolvarea problemelor comunităţii. Nu întotdeauna se întâmplă aşa.
6. Consideraţi că în România există doctrine politice? Vă rugăm să argumentaţi răspunsul.
Au fost, sunt şi vor fi întotdeauna. Cei care cred într-o doctrină politică sunt uniţi într-o comunicare de idei, de idealuri şi de soluţii, care pot fi de dreapta, de stânga sau centru-dreapta. Uneori însă, interesele personale sau de grup umbresc formaţiunile politice.
„Cred că echipa Candidat-Partid-Cetăţeni este cea care poate da rezultate”
7. Care credeţi că este ponderea contribuţiei partidului politic în câştigarea alegerilor? Vă rugăm să ne răspundeţi, fără a ne transmite punctajele primite de la partidele ai căror membri sunteţi.
Apreciez că, în câştigarea alegerilor, ponderea se împarte. Contează şi primează calitatea candidatului, competenţa acestuia, dar şi formaţiunea politică, întrucât de unul singur nu poţi realiza tot ce ţi-ai propus. Cred că echipa Candidat-Partid-Cetăţeni este cea care poate da rezultate.
8. Consideraţi că, în România, demersul parlamentar, în raport cu Guvernul şi Preşedinţia, este făcut în mod corect, respectând normele constituţionale şi atributele parlamentare? Vă rugăm să vă argumentaţi răspunsul!
Rolul Parlamentului este foarte important în respectarea drepturilor fundamentale într-un stat. În raport de celelalte puteri în stat, Parlamentul a fost, de cele mai multe ori, un factor de echilibru între Guvern şi Preşedinţie, respectându-şi, întotdeauna, normele şi atribuţiile constituţionale prin vocea parlamentarilor săi. Ca for legislativ însă, a fost în dese rânduri “ocolit” prin activitatea concertată a celorlalte instituţii. Lipsa dezbaterilor nu este benefică în adoptarea şi promulgarea unor acte normative.
„Am reuşit în toate domeniile în care am activat”
9. Care este gradul dumneavoastră de interes REAL şi cum se manifestă acesta PRACTIC faţă de electorat, faţă de cetăţean, în general? Vă rugăm să nu ne prezentaţi aici discursuri de campanie!
Nu pot vorbi de un interes personal REAL. Pot vorbi de un interes REAL GENERAL faţă de toţi oamenii. PRACTIC, îl pot transpune prin interpelări şi iniţiative legislative. Am familie, am prieteni în acest colegiu şi dacă, prin iniţiativele mele, lor le este mai bine, înseamnă că activitatea mea a fost una utilă şi benefică familiilor lor.
10. Consideraţi că dumneavoastră, ca şi candidat şi ca om politic, din perspectiva definiţiei acestuia, aveţi pregătirea şi profilul necesare pentru a fi parlamentar? Vă rugăm să vă argumentaţi răspunsul şi să nu ne prezentaţi discursuri de campanie!
Da, cred. Am reuşit în toate domeniile în care am activat, iar ca deputat mi-am îndeplinit atribuţiile. Urmare a faptului că sunt absolvent al Universităţii Al. I. Cuza Iaşi, specialitatea Contabilitate şi Economie Agrară şi masterand al Academiei de Studii Economice Bucureşti, specialitatea Managementul Afacerilor Publice Europene, în primul mandat am făcut parte din Comisia de muncă, din Comisia de buget-finanţe şi din Comisia de agricultură. Ca om politic, nivel de pregătire şi dorinţă de a continua proiectele începute în acest mandat, cred că am profilul necesar pentru a fi parlamentar, într-un nou mandat.