* Acesta face parte din programul de acreditare al unităţii sanitare începând cu trimestrul II 2013
Că mulţi asiguraţi de sănătate sunt nemulţumiţi de serviciile medicale pe care le primesc în schimbul sumei cotizate la fondul asigurărilor este un lucru deja ştiut. Reprezentanţii sistemului sanitar vor însă o dovadă pe hârtie.
* Acesta face parte din programul de acreditare al unităţii sanitare începând cu trimestrul II 2013
Că mulţi asiguraţi de sănătate sunt nemulţumiţi de serviciile medicale pe care le primesc în schimbul sumei cotizate la fondul asigurărilor este un lucru deja ştiut. Reprezentanţii sistemului sanitar vor însă o dovadă pe hârtie.
Sau, mai exact, vor să ştie ce anume îi nemulţumeşte cel mai mult pe cei care apelează la spitale, cabinete medicale sau laboratoare: lipsa sau insuficienţa medicamentelor ori a materialelor sanitare pe care sunt nevoiţi să le cumpere din buzunare proprii, atitudinea personalului, condiţiile de cazare, listele de aşteptare, condiţiile igienico-sanitare sau alte aspecte legate de acordarea asistenţei medicale.
Pacienţii Spitalului Judeţean de Urgenţă Buzău sunt şi ei chestionaţi despre ce nemulţumiri au, iar la sfârşit de an se va trage linie, dar şi concluzia. Nimic întâmplător însă, având în vedere că Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău va intra în programul de acreditare începând cu anul 2013, trimestrul II. “Chestionarul de satisfacţie al pacienţilor face parte din acest program. Acest chestionar a fost conceput în vederea aprecierii îngrijirilor medicale pe care pacienţii le-au primit în spital, precum şi creşterea calităţii serviciilor medicale. Chestionarul este un instrument extrem de util, care ne ajută să înţelegem cum percep bolnavii experienţa pe care o trăiesc în spitalul nostru, dar şi să ne îmbunătăţim continuu serviciile pe care le oferim”, spune purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţă Buzău, Adriana Bratosin. Chestionarul este anonim şi este compus dintr-un set de 17 întrebări privind următoarele criterii: vârsta, sexul, mediul de provenienţă, calitatea îngrijirilor medicale pe parcursul spitalizării şi nu în ultimul rând observaţii şi sugestii referitoare la aspectele pozitive/negative ale îngrijirilor medicale din timpul spitalizării. “Răspunsurile la întrebările chestionarului sunt introduse periodic într-o bază de date în vederea aprecierii îngrijirilor medicale precum şi a creşterii calităţii acestora. Prelucrarea datelor si analiza chestionarelor vor fi efectuate la finele fiecărui an calendaristic”, a mai spun Adriana Bratosin.
Şapte metri pătraţi, spaţiul recomandat pentru un singur pat
Cea mai mare unitate cu paturi va intra în evaluare pentru acreditare în câteva luni, procedură cerută de normele europene de sănătate şi înscrisă în reforma demarată de ani buni de Ministerul Sănătăţii iar până atunci trebuie să rezolve aspecte importante pentru a primi cât mai multe stele. De menţionat că în procesul de acreditare după norme internaţionale importante sunt standardele de cazare, hrana, aparatura medicală şi posibilitatea de a asigura sau nu urgenţe. Spitalul Judeţean va fi verificat anul viitor, în semestrul II, dar până atunci, potrivit purtătorului de cuvânt al SJU, Adriana Bratosin, o firmă de consultanţă din Craiova cu care Spitalul Judeţean are încheiat un contract în acest sens efectuează procedurile necesare în vederea acreditării şi transmite paşii ce trebuie urmaţi pentru a fi îndeplinite condiţiile cerute. Acreditarea este însă greu de obţinut în situaţia în care se află în acest moment unitatea. Sunt mii de criterii care trebuie respectate, iar riscul de a nu fi acreditat ca spital ar însemna să nu se mai poată încheia contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate pentru decontarea serviciilor. Condiţiile de cazare şi aparatura medicală vor fi criteriile importante urmărite într-un spital la acreditare. Potrivit acestora, trebuie să existe cel mult şase paturi în salon, şapte metri pătraţi fiind spaţiul recomandat pentru un singur pat, aparatură medicală verificată, personal specializat suficient, toţi angajaţii să poarte ecusoane cu numele şi funcţia. Acestea sunt însă criteriile minimale urmărite de evaluatori, iar acreditarea va fi valabilă pe o perioadă de cinci ani.