*150 de pacienţi aşteaptă aprobare de la Casa de Asigurări pentru tratamentul salvator cu Interferon
O altă listă de aşteptare pentru supravieţuire.150 de buzoieni care au fost diagnosticaţi cu hepatită aşteaptă aprobare de la CNAS pentru a beneficia de tratamentul salvator. Este vorba de pacienţi cu hepatită B sau C care trebuie să primească un tratament cu Interferon, tratamentul necesar pentru a scăpa de boala care le macină sănătatea.
*150 de pacienţi aşteaptă aprobare de la Casa de Asigurări pentru tratamentul salvator cu Interferon
O altă listă de aşteptare pentru supravieţuire.150 de buzoieni care au fost diagnosticaţi cu hepatită aşteaptă aprobare de la CNAS pentru a beneficia de tratamentul salvator. Este vorba de pacienţi cu hepatită B sau C care trebuie să primească un tratament cu Interferon, tratamentul necesar pentru a scăpa de boala care le macină sănătatea.Tratamentul acestor pacienţi este aprobat printr-o procedură specială de către CNAS, iar perioada de aşteptare le poate fi fatală bolnavilor, deoarece hepatita poate evolua. Aflaţi în imposibilitatea de a-şi achiziţiona singuri aceste tratamente, şi asta în condiţiile în care pe lună sunt cheltuite sume importante pentru medicaţia lor, bolnavii sunt obligaţi să stea la mila statului. Dacă hepatita A care nu se cronicizează, nu acelaşi lucru se poate spune despre hepatita tip B şi hepatita tip C. Aproximativ 30 la sută dintre pacienţi pot dezvolta ciroză hepatită şi, dintre aceştia, între cinci şi zece la sută pot face cancer hepatic. Potrivit reprezentanţilor Direcţiei de Sănătate Publică, în primele nouă luni ale anului, la nivelul judeţului Buzău au fost luate în evidenţă 414 cazuri noi de hepatite cronice şi ciroze hepatice, dintre care 251 în rural şi 163 în urban. “Prevalenţa în judeţul Buzău este de 8.769 de cazuri, dintre care 5.196 de cazuri în mediul rural iar restul în oraşe”, susţine purtătorul de cuvânt al DSP Buzău, inspector principal Mihaela Voineagu.
Cercetări de ultimă oră arată că hepatita ar putea fi vindecată complet, însă tratamentul este foarte scump şi nu a ajuns încă în Romania.
România, codaşă la screeningul, tratamentul şi prevenţia hepatitei
Statisticile, listele şi perioadele lungi de aşteptare reflectă întocmai modul în care sistemul medical de specialitate românesc reuşeşte să rezolve problemele pacienţilor diagnosticaţi cu hepatită. La începutul acestei luni a fost lansat Indexul European de Performanţă în Tratarea Hepatitei. Index-ul compară nivelul de screening, tratament şi prevenţie în cele 27 de state membre al Uniunii Europene, dar şi în Elveţia, Norvegia şi Croaţia. România se situează pe locul 25 din cele 30 de ţări incluse în top, cu un punctaj general de 606 dintr-un maxim posibil de 1.000. Punctajul ne poziţionează înaintea Cehiei (605), Ungariei (591), Letoniei (583), Estoniei (576) şi Lituaniei (555). În colţul opus se află ţări precum Franţa, Slovenia şi Germania, însă un aspect important e faptul că nicio ţară nu a atins punctajul maxim. "Poziţia 25 ocupată de România în acest Index, realizat cu profesionalism şi din surse de încredere, nu este una tocmai bună, dar nici nu putem omite faptul că în ultimii ani s-au făcut paşi importanţi pentru a mai scurta din barierele atât spre accesul la terapii, cât şi pe prevenţie. Cu toate acestea, mai sunt multe de făcut pentru a îmbunătăţi nivelul de tratare a hepatitei la pacienţii care suferă de această afecţiune. Este timpul să considerăm hepatita ca pe o problemă de sănătate publică, dar nu doar la nivel declarativ, ci prin acţiuni concrete, cu rezultate pe termen lung", susţine Marinela Debu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO).
Medicamentele de ultimă generaţie, indisponibile şi nesubvenţionate
Fără finanţare guvernamentală, testarea şi consilierea gratuită şi sub protecţia anonimatului nu sunt prea uşor de realizat, iar screeningul de rutină nu este gestionat în mod sistematic în grupurile de risc major. "Pentru a reduce din deficienţele cu care ne confruntăm la ora actuală în privinţa gestionării hepatitelor cronice, nu trebuie să inventăm programe noi. Este de ajuns să adaptăm din cele care funcţionează cu rezultate bune în alte ţări. Se pot identifica soluţii remarcabile dacă se doreşte", a completat Marinela Debu. În timp ce sugarii sunt vaccinaţi în mod curent şi este atinsă o cotă de aproximativ 90% de copii protejaţi împotriva bolii, nu există o vaccinare sistematizată a unor grupuri de risc, cum sunt cele din sfera prostituţiei sau a consumului de droguri. Pentru că nu sunt susţinute financiar prin programe publice, vaccinurile sunt plătite în totalitate de pacienţi. Timpul de aşteptare pentru consultarea unui specialist nu depăşeşte patru săptămâni, iar copiii sunt trataţi în mod corespunzător, inclusiv în unităţi specializate. Cu toate acestea, pentru adulţi, medicamentele de ultimă generaţie nu sunt disponibile pe piaţă şi nici nu sunt subvenţionate de sistemul de sănătate.
Indexul European de Tratare a Hepatitei a fost elaborat de institutul suedez de cercetare Health Consumer Powerhouse (HCP), în numele şi finanţat de European Liver Patients Association (ELPA), în care este membră şi asociaţia APAH-RO.