Îmbrăcat cu aceeaşi geacă ca acum zece ani, când lansa primul album ce urma să revigoreze scena heavy-metal, vocalistul de la Trooper, Alin Dincă, a făcut din nou senzaţie la Buzău, alături de colegii lui de trupă. Cunoscuta formaţie a sărbătorit sâmbătă, pe scena din Cafeneaua Artiştilor, zece ani de la lansarea primului album, Trooper I (şi 17 ani de existenţă).
Îmbrăcat cu aceeaşi geacă ca acum zece ani, când lansa primul album ce urma să revigoreze scena heavy-metal, vocalistul de la Trooper, Alin Dincă, a făcut din nou senzaţie la Buzău, alături de colegii lui de trupă. Cunoscuta formaţie a sărbătorit sâmbătă, pe scena din Cafeneaua Artiştilor, zece ani de la lansarea primului album, Trooper I (şi 17 ani de existenţă).
Playlistul concertului a fost compus din toate piesele de pe discul „Trooper I”, plus piese celebre de pe albumele „Desant”, „Voodoo” sau „Poemele Valahiei”. La finalul concertului, vocalistul Alin Dincă a cântat înfăşurat într-un steag tricolor uriaş, din sală spectatorii ridicând în aer pânze cu mesajul: „Trooper forever and a day”.
După experienţa de a cânta în deschiderea unor trupe ca Sepultura, Iron Maiden, Manowar, Scorpions, Judas Priest şi Whitesnake, şi performanţa de a ocupa cu albumul de debut, din 2002, prima poziţie la categoriile „Cel mai bun album” şi „Cea mai bună trupă metal, cei cinci rockeri pregătesc în acest an noi surprize.
Reporter: Povesteşte-mi cum eraţi acum 17 ani, când s-a lansat Trooper
Alin Dincă: Eram mult mai tineri, eram extrem de entuziaşti, visam la o mulţime de lucruri, fără a spera însă că ele se pot îndeplini. Uite că pe parcurs ni s-au întâmplat aproape toate lucrurile pe care ni le-am dorit. Ne simţim parcă binecuvântaţi, pentru că avem parte de nişte oameni deosebiţi în jurul nostru şi parcă lucrurile au mers pentru noi mereu înspre mai bine. Toate astea pentru o trupă care nu este una comercială, ci una de nişă care, printr-o metodă pe care nici noi nu o ştim, am adunat un public numeros şi fidel în toată ţara. Acum 17 ani eram cinci prieteni care vroiau să cânte rock şi visau să deschidă pentru Iris şi Iron Maiden. Uite că am reuşit şi pentru unii şi pentru alţii.
Rep.: Din visele de început mai este vreunul de îndeplinit?
A.D.: Îţi spun sincer că din alea de la început, nu. S-au întâmplat mult mai multe decât am visat noi, dar pe parcurs am avut noi şi noi ştachete pe care trebuie să le depăşim. Într-un fel sau altul reuşim să le depăşim. Chiar glumeam atunci când s-au împlinit 15 ani de trupă şi ziceam: „bă, acum ce mai facem?”. Am lansat o grămadă de piese, am cântat cu cele mai mari trupe din lume, am cântat peste tot în ţara asta, avem o mulţime de prieteni, am cunoscut o grămadă de muzicieni lângă care acum 15 ani nici măcar nu visam să stăm la un metru. Acum, 2013 se anunţă un an absolut beton. Dacă jumătate dintre ideile pe care le avem vor putea fi puse în practică, vom avea cel mai bun an din cariera noastră.
„La Buzău publicul pune pasiune”
Rep.: Poţi să îmi dezvălui ceva?
A.D.: Nu prea pot. Pot spune doar că vom cânta la nişte festivaluri foarte mari cu nişte artişti foarte mari. Vom merge să cântăm un pic pe afară, vom lansa un album nou, o să scoatem pe piaţă două proiecte inedite… Unul dintre ele sigur va ieşi pe piaţă. Este ceva la care nu s-a aşteptat nimeni, total diferit. Avem multe planuri şi cu siguranţă ai să vezi, pentru că vom ajunge şi aici din nou.
Rep.: Ai spus că Buzăul este a doua voastră casă. Ce are aşa special?
A.D.: Este o energie deosebită. Publicul de aici emană o bucurie atunci când te reîntâlneşte. Pentru mine, ca vocalist, ca frontman, este extrem de important să simţi că oamenii ăia şi-au dorit să te vadă. Sunt unele locuri în care lumea vine din curiozitate, că trebuie să iasă în oraş cu prietena… În câteva oraşe, printre care şi Buzăul, publicul pune pasiune în faţa scenei şi parcă îşi doresc energia aia de la noi pe care apoi ne-o întorc. Noi le oferim lor ceva, iar ei ne dau înapoi. Îmi place mult de tot aici la Buzău.
{vsig}articole/2012/12/12/troper{/vsig}