Buzăul, al treilea cel mai îmbătrânit judeţ din ţară

            Judeţul Buzău se regăseşte printre primele trei zone din ţară unde se află cei mai mulţi vârstnici, cu etatea de peste 65 de ani. Totodată, judeţul nostru se poziţionează pe locul cinci într-un clasament al judeţelor cu cel mai mare spor negativ. Acest lucru este cauzat de faptul că natalitatea a scăzut semnificativ în anii de după revoluţie, iar migraţia masivă a condus, de asemenea, la o creştere accentuată a ratei de îmbătrânire.

            Astfel, în judeţul Buzău, 18,1 la sută din totalul celor 432.054 de locuitori depăşesc vârsta de 65 de ani, fapt pentru care este al treilea judeţ, la nivel naţional, cu cei mai mulţi vârstnici. Pe poziţia a doua se regăseşte Giurgiu, cu un procent destul de apropiat de cel al judeţului nostru, 18,6 la sută, în timp ce pe primul loc se află judeţul Teleorman, unde 21,8 la sută dintre locuitori depăşesc vârsta de 65 de ani. La polul opus, cele mai tinere judeţe sunt Satu-Mare, Iaşi şi Constanţa.

            Potrivit datelor Direcţiei Judeţene de Statistică Buzău, în primele zece luni ale anului 2012, în judeţul nostru numărul nou-născuţilor a fost de 3.192, în timp ce numărul persoanelor decedate a fost de 5.407. În aceste condiţii, sporul natural este negativ, Buzăul alăturându-se judeţelor Teleorman, Dolj, Prahova şi Olt, o zonă cu cel mai mare spor negativ.

            La nivel regional, zona de Sud – Est, din care face parte şi judeţul Buzău, este cea de-a treia regiune cu cea mai mare pondere a populaţiei de peste 65 de ani, respectiv 15 la sută, fiind depăşită de Sud – Vest Oltenia (16,5 la sută) şi Muntenia (16,8 la sută). Potrivit datelor existente, în prezent populaţia de peste 65 de ani reprezintă 15 la sută din numărul total de locuitori ai ţării, specialiştii considerând că procentul este destul de mare în condiţiile în care o populaţie este îmbătrânită demografic atunci când ponderea vârstnicilor depăşeşte 12 la sută.

            Specialiştii susţin că acest curent al îmbătrânirii, poate fi combătut cu greutate, deşi dacă s-ar stimula natalitatea şi eventual s-ar intenţiona atragerea imigranţilor, efectele s-ar vedea peste abia două decenii, odată cu integrarea pe piaţa muncii.

            Creşterea demografică ar trebui să fie asigurată de tineri şi de familiile tinere, însă tocmai această categorie migrează în străinătate. Mai ales că, în situaţia unui oraş relativ mic, ca Buzăul, ofertele de locuri de muncă pentru tineri sunt restrânse.

        Scăderea natalităţii generează probleme deosebite economiei, mai ales că în condiţiile îmbătrânirii se generează un deficit masiv la bugetul de pensii. În prezent, un salariat contribuie pentru 1,23 de pensionari, iar previziunile sunt sumbre.  În cel de-al treilea trimestru din 2012, în judeţul Buzău numărul mediu al pensionarilor era de 108.372 de persoane, pensia medie fiind de 692 de lei.

            Criza presează şi ea natalitatea, multe dintre familiile tinere hotărând să aibă un copil după ce se realizează profesional sau material. De asemenea, faţă de perioada trecută, când o familie cu posibilităţi financiare avea şi trei sau patru copii, în prezent maxim doi copii pentru o familie reprezintă deja o responsabilitate destul de mare.

            Sporul natural al unei populaţii, raportat la o anumită perioadă, ca valori absolute, reprezintă diferenţa dintre numărul născuţilor-vii şi numărul decedaţilor într-o anumită perioadă.