Prin extinderea canalului judeţul Buzău ar ajunge la peste 100.000 hectare irigabile
Continuarea lucrărilor la Canalul Siret-Bărăgan este, cel puţin declarativ, una dintre priorităţile Executivului, asigurarea apei necesare pentru irigaţii fiind una dintre măsurile de combatere a secetei în zona de câmpie din sud-estul ţării.
Astfel, prin proiectul Bugetului de Stat pe anul 2013, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) i-a fost alocată o sumă cu 500 de milioane de euro mai mare decât cea alocată în 2012. Ulterior, premierul Victor Ponta a declarat că o parte din aceşti bani va fi destinată continuării lucrărilor la Canalul Siret- Bărăgan, sistem care, după finalizare, ar putea asigura irigarea a 800.000 de ha de teren agricol. Potrivit proiectului de buget pentru anul 2013, prezentat joi seara de premierul Victor Ponta, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) va avea un buget de 3,8 miliarde de euro, cu circa 500 de milioane de euro mai mult decât în anul 2012, când MADR a avut cel mai mic buget din ultimii 23 de ani(14,777 miliarde de lei, adica, circa 3,3 miliarde de euro). Ponta a declarat că o parte din fondurile alocate MADR urmează să fie folosite pentru continuarea lucrărilor la Canalul Siret- Bărăgan, fără a preciza însă suma exacta care va fi destinată acestei investiţii.
Finanţarea externă, o necesitate
Sumele necesare sunt mult peste posibilităţile financiare al actualului guvern, potrivit unui studiu de fezabilitate realizat recent de MADR pentru finalizarea lucrărilor de la Canalul Siret Bărăgan ar fi nevoie de 2,5 miliarde de euro.
Început pe vremea regimului Ceauşescu, acest sistem ar asigura irigarea a circa 800.000 de hectare, din Moldova şi din Sud-Estul României. Soluţia finanţării ar putea consta într-un parteneriat public privat. Printre ţările care în ultimii ani s-au arătat interesate de un astfel de parteneriat s-a numărat şi China, existând şi unele tatonări şi din partea unor firme din Spania, Germania şi Canada, dar fără nicio finalitate. În toamna anului 2012, autorităţile române şi cele chineze au avut mai multe întrevederi, în cadrul cărora asiaticii s-au arătat interesaţi de derularea unor proiecte comune, atât în sistemele de irigaţii aferente Canalului Siret- Bărăgan, cât şi în cele ale acumulărilor de apă din zona Crişurilor, Mureşului, Jiului si Oltului.
O altă colaborare avută în vedere de oficialii MADR este cea cu Portugalia. În acest scop, o delegaţie a MADR a făcut anul trecut o vizită la Alqueva, unde s-a construit unul dintre cele mai mari sisteme de irigaţii din Europa, Portugalia fiind primul stat european care a reuşit să atragă fonduri europene pentru construirea unui sistem de irigaţii. Guvernul are în vedere şi posibilitatea de a finanţa investiţii pentru dezvoltarea sistemelor de irigare prin POS Mediu 2007-2013. Oficialii MADR au făcut deja demersuri la Comisia Europeană pentru a identifica resursele de finanţare disponibile pentru această nouă Axă, prin realocarea de la celelalte axe prioritare ale POS Mediu.
Amenajarea va traversa judeţul pe traseul Rm. Sărat-Boboc- Pogoanele-Sărata
Iniţierea şi derularea proiectului de parteneriat public privat “Amenajare complexă canal Siret – Bărăgan” ar putea însemna pentru judeţul Buzău creşterea suprafeţelor amenajate pentru irigaţii de la o suprafaţă teoretică de 40.000 hectare la o suprafaţă reală de circa 100.000 hectare.
Specialiştii Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare (ANIF) – Unitatea de Administrare Buzău consideră că după asigurarea cadrului legislativ pentru finanţarea proiectului execuţia propriu-zisă a Canalului Siret – Bărăgan ar putea dura maximum cinci ani. Ing. Claudiu Carpen, unul dintre specialiştii instituţiei consideră că beneficiile acestor invetiţii ar fi considerabile, atât pentru activităţile agricole, prin irigarea Bărăganului, cât şi pentru reducerea inundaţiilor în lunca Siretului, la care s-ar adăuga şi asigurarea unui transport naval ieftin şi a unor noi actvităţi turistice. De asemenea, specialiştii au estimat deja că cele circa 800.000 ha irigabile ar asigura sporuri de producţie cu peste 300.000 tone/an la grâu, cu 500.000 tone/an la porumb, 130.000 tone/an la fructe şi struguri, 60.000 tone/an la floarea-soarelui şi 30.000 tone/an la soia, ceea ce ar reprezenta 200-250 milioane de euro anual. Numai creşterea producţiei de cereale cu un milion de tone/an ar însemna asigurarea a 69 la sută din producţia naţională, ceea ce spune de la sine importanţa proiectului. Specialiştii buzoieni au mai precizat că în final Canalul Siret-Bărăgan va avea o lungime totală de 198 kilometri, cu o lăţime la suprafaţă de 57 metri şi de 20 metri la fund, în timp ce adâncimea canalului va fi de 7-8 metri. În privinţa traseului pe care l-ar putea avea canalul în judeţul nostru, potrivit proiectului amenajarea va intra în judeţ prin zona Rm. Sărat şi va parcurge localităţile Boboc-Pogoanele-Sărata, pentru a ajunge apoi în judeţul Ialomiţa.