* Interviu cu preşedintele Consiliului Judeţean, Cristinel Bîgiu
După aproape şapte luni de la preluarea mandatului de preşedinte al Consiliului Judeţean, liberalul Cristinel Bîgiu a vorbit, în cadrul unui interviu pe care l-a acordat postului de televiziune regional TV Sud-Est, despre planurile de viitor legate de dezvoltarea judeţului.
Care dintre investiţiile în derulare în acest moment au prioritate, când putem spera să avem drumuri mai bune, în ce fel va putea creşte numărul locurile de muncă în judeţ, precum şi de ce mai este nevoie pentru deschiderea noii maternităţi, aflaţi din transcrierea acestui interviu, din care astăzi prezentăm prima parte.
Aţi fost ales în vara anului 2012. Ce aţi făcut de când aţi preluat mandatul?
Primul lucru pe care l-am făcut a fost să identificăm situaţia clară a proiectelor care erau în derulare şi să inventariem nevoile pe care Buzăul le are în acest moment. Un lucru important pe care l-am realizat a fost să asigur, în cadrul Consiliului, un consens politic în rândul consilierilor judeţeni, indiferent de coloratura politică, pentru că proiectele pe care trebuie să le implementăm sunt proiecte nu pentru un partid sau altul, ci pentru Buzău şi pentru buzoieni.
În această idee a fost repartizat şi bugetul, oamenii nu trebuie dezavantajaţi pentru că au primar PNL, PSD, PDL sau PP-DD.
În momentul în care conduci o administraţie, te interesezi de problemele din localităţi. Unul dintre principalele lucruri pe care l-am promis a fost crearea locurilor de muncă. Fără a avea infrastructură nu vor veni investitorii.
Până acum, am avut rezultate în ceea ce priveşte reabilitarea infrastructurii, care este şi una dintre priorităţile mandatului meu. Avem proiecte finalizate sau aproape de finalizare, cum e cazul drumurilor Tisău-Monteoru sau Mihăileşti-Mărgineanu. Avem un judeţ extraordinar de frumos, dar din pacate este foarte greu să ajungi în anumite zone.
Am adus fonduri pentru alimentare cu apă la Pogoanele, la Costeşti şi la Balta Albă, singura localitate din judeţ care nu avea alimentare cu apă. Există, de asemenea, în acest moment, 20 de proiecte prinse în plan la Ministerul Dezvoltării, care sunt în fază de derulare.
“Lucrăm la o bază de dată a proiectelor în curs de derulare şi a celor depuse”
Care este situaţia pe care aţi găsit-o la Consiliul Judeţean în momentul preluării mandatului?
Cred că cel mai important este să ne gândim la ce putem să facem pentru judeţ din acest punct înainte şi să facem în aşa fel încât buzoienii să aibă condiţii mai bune de trai. Pot să vă spun că situaţia Buzăului nu este una extraordinară şi că avem foarte mult de lucru.
Unul dintre lucrurile care m-au surprins a fost că în Consiliu nu exista o evidenţă la nivelul judeţului a proiectelor care sunt în derulare, lucru care poate crea confuzie în condiţiile în care sunt proiecte care nu se desfăşoară direct prin Consiliul Judeţean, ci prin ministerele competente. În acest moment lucrăm la o bază de date a proiectelor în curs de derulare şi a proiectelor depuse, pentru că mi se pare normal să avem o situaţie clară pentru a putea gestiona corespunzător resursele şi pentru a trece cât mai repede la faza de implementare. Intenţia mea este să finalizăm această bază de proiecte până în momentul în care se va vota bugetul, pentru că trebuie să realizăm alocările bugetare în funcţie de necesităţile fiecărei comunităţi.
O altă situaţie pe care am găsit-o la preluarea mandatului a fost cea a Maternităţii care, în acest moment, nu este funcţională, dar vă asigur că este o prioritate a mandatului meu.
Care sunt priorităţile dumneavoastră pentru următorii patru ani?
Prioritatea mea principală este crearea locurilor de muncă pentru buzoieni. Un loc de muncă bun înseamnă un venit sigur şi un viitor mai bun pentru familie şi pentru copiii noştri. Majoritatea tinerilor din Buzău pleacă spre Bucureşti sau spre alte centre universitare şi rămân acolo definitiv. Sunt tată şi îmi doresc ca fata mea să aibă o alternativă viabilă şi să vină să lucreze în Buzău. Îmi doresc acelaşi lucru şi pentru restul tinerilor buzoieni care, acum, fie lucrează în Bucureşti, fie lucrează în altă ţară. Pentru a putea crea locuri de muncă trebuie să avem câteva condiţii elementare de infrastructură, şi când spun infrastructură nu mă refer numai la drumuri bune, ci şi la canalizare, alimentare cu apă şi energie. Aceste lucruri ar trebui să fie normale, dar Buzăul, din păcate, are încă deficienţe în acest sens.
Am, de asemenea, în vedere demararea lucrărilor pentru un parc industrial în acest an, care ar însemna, pe de o parte, locuri de muncă şi, pe de altă parte, dezvoltarea infrastructurii.
“Parcul industrial va fi prins în bugetul acestui an”
Spuneţi că doriţi să construiţi un parc industrial la Buzău. De ce consideraţi că are nevoie judeţul de un asemenea proiect, ce ar presupune acesta din punct de vedere al infrastructurii şi ce beneficii ar aduce judeţului?
Am început deja discuţiile, atât cu investitori străini, cât şi cu investitori autohtoni care şi-au exprimat dorinţa de a veni la Buzău datorită poziţiei strategice a judeţului nostru, care se află aproape de Bucureşti şi este şi un punct important de tranzit către zona Moldovei.
Am identificat până acum trei locaţii în care ar putea fi amplasat, dar, pentru ca acest proiect să fie implementat, trebuie să avem mai întâi toate condiţiile necesare pentru funcţionare şi mă refer aici la gaze, apă, canalizare şi curent electric. Fabrici noi înseamnă bani la bugetul local, care pot fi apoi direcţionaţi către zonele de interes strategic, şi înseamnă noi locuri de muncă pentru buzoieni. Parcul industrial va fi prins în bugetul acestui an, pentru că este unul dintre proiectele importante pentru comunitate şi pentru dezvoltarea judeţului. Vom încerca să atragem pentru acest proiect fonduri europene, iar dacă acest lucru nu va fi posibil, vom realiza lucrările prin fonduri proprii, în aşa fel încât să intrăm cât mai repede în faza de implementare.
Parcul Industrial de la Ploieşti este un exemplu de succes şi cred că Buzăul va fi următorul din acest punct de vedere. Putem face şi noi un astfel de parc, îmi pare rău că nu s-a făcut până acum, dar în doi-trei ani putem avea şi noi o astfel de zonă. Sunt foarte multe firme care vor să vină la Buzău, dar consideră că terenul şi utilităţile sunt scumpe. Când vorbim de parc industrial, vorbim de o suprafaţă pe care să aducem utilităţi. Dacă, de exemplu, vine un depozit de medicamente, trebuie să aducă utilităţi. Firma îşi face un calcul: mă costă atât energia, atât gazele, atât chiria. Ce să fac? Vin la Buzău sau mă duc în alt judeţ, unde am toate aceste facilităţi? Sunt judeţe care au făcut acest lucru şi au adus investitori. Aceasta înseamnă impozite, forţă de muncă pentru judeţ.
Aţi trecut şi pe lângă Focşani şi pe lângă Ploieşti şi aţi văzut cum s-au dezvoltat aceste zone. Trebuie să convingem investitorii să vină în Buzău. Încercăm să atragem fonduri europene pentru această investiţie. Va trebui să ne promovăm prin ambasade, ministere, să convingem oamenii să vină în Buzău. Sunt firme străine care trimit permanent solicitări de spaţiu pentru a-şi instala unităţile de producţie sau depozitele.
“Infrastructura e un capitol deosebit de important”
Ce doriţi să faceţi din punct de vedere al infrastructurii?
Majoritatea drumurilor sunt într-o stare mediocră sau chiar proastă şi au nevoie de investiţii. Concret, în perioada următoare, intenţionez să mă implic în finalizarea lucrărilor Podului de la Vadu Paşii. Promisiuni au existat, dar problema a fost pasată. În ultimele săptămâni am avut discuţii cu ministrul Fondurilor Europene, domnul Eugen Teodorovici, referitoare la acest subiect. Sunt convins că îl vom face într-o perioadă scurtă. Pentru micul trafic este foarte bun şi necesar acest pod.
De când am venit la Consiliul Judeţean, s-a dat drumul la Chirleşti şi Măgura, s-au aprobat două proiecte de mare interes, şi anume Râmnicu Sărat-Buda şi Gura Teghii-Lopătari, în cadrul unei investiţii de 1.100 de miliare de lei. La nivelul anului trecut, toate investiţiile Consiliului Judeţean au fost de 320 de miliarde de lei. Infrastructura e un capitol deosebit de important. A fost o perioadă în care drumul spre Braşov nu era practicabil. După ce drumul a fost redeschis, zona a început să meargă mai bine. Magazinele merg mai bine, s-au deschis una-două pensiuni.
(VA URMA)