* Aceasta dacă tot părinţii vor fi cei care decid dacă îşi vaccinează anti HPV fetiţele cu vârste între 10 şi 14 ani
O nouă campanie de vaccinare anti-HPV va fi disponibilă începând cu luna martie sau cel târziu finalul trimestrului întâi, pentru un grup ţintă de 10-14 ani, a anunţat Adrian Pană, reprezentantul Ministerului Sănătăţii la conferinţa organizată sptămâna trecută de Coaliţia de Prevenire a Cancerului de Col Uterin, la Centrul de Excelenţă Renaşterea, în cadrul Săptămânii Europene de Prevenire a Cancerului de Col Uterin.
Organizaţia, formată la iniţiativa Fundaţiei Renaşterea, susţine demersul Ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, în ceea ce priveşte programele de prevenţie pentru cancerul de col uterin, printre acestea fiind şi iniţiativa de a relua campania de vaccinare împotriva HPV, soluţie care, alături de testarea Babeş Papanicolau, ar putea scădea riscul apariţiei cancerului de col uterin cu până la 94 la sută. „Pentru 2014 avem în plan să abordăm principalele probleme prin programe de sănătate într-o manieră orizontală (de la prevenţie primară până la reabilitate). De asemenea, regândim cum putem oferi femeilor, în cazul cancerului de col uterin, o variantă care aduce plus valoare reprezentată de screening şi vaccinare anti-HPV. Vaccinarea anti-HPV va fi disponibilă începând cu luna martie sau cel târziu finalul trimestrului întâi, pentru un grup ţintă de 10-14 ani. Finanţarea va fi asigurată în totalitate de Ministerul Sănătăţii, la solicitatea părinţilor. Programul de screening pentru cancerul de col uterin va continua la nivel naţional, cu accent pe Bucureşti, unde ne dorim să construim un model comprehensiv care să funcţioneze la fel de bine precum a funcţionat programul de screening început în septembrie 2012 în zonele de N-V, N-E şi Vest ale ţării”, a declarat Adrian Pană din cadrul Ministerului Sănătăţii.
Campania va fi demarată însă cu acelaşi handicap cu care a pornit şi cea anterioară. Anume, dacă vaccinarea va fi lăsată tot la latitudinea părinţilor. Aşa s-a întâmplat în ultimii ani, când numărul copilelor vaccinate împotriva HPV a scăzut foarte mult. Asta pentru că această campanie de prevenire a cancerului de col uterin, demarată în 2008, prin vaccinarea fetiţelor cu vârstă şcolară, a creat o adevărată isterie, reprezentanţi ai unor asociaţii, fundaţii, dar şi oameni de rând, fiind ferm convinşi că substanţa nici pomeneală să prevină cancerul, ci dimpotrivă. Spre disperarea medicilor care au analizat în detaliu vaccinarea anti-HPV (virusul care determină apariţia cancerului de col uterin), au fost expuse zeci de ipoteze, toate împotriva campaniei de vaccinare, deja mediatizată ca fiind „diavolul pe pământ”. Vaccinul, care în multe ţări din lume fusese implementat cu succes, în România era ucigaşul numărul unu. O cantitate impresionantă de vaccin anti-HPV s-a dus pe apa sâmbetei, în condiţiile în care ţara noastră ocupă un loc fruntaş în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte mortalitatea cauzată de cancerul de col uterin.
Potrivit statisticilor, în România, 40.000 de femei sunt diagnosticate cu cancer de col uterin, o rată de 28,96 la sută faţă de 10,99 la sută, cât este media în Europa. Anual, în ţara noastră se înregistrează aproximativ 3.000 de cazuri noi de îmbolnăvire de cancer de col uterin, de 16 ori mai mult faţă de media europeană.
La Buzău, numai în prima parte a anului 2012 au fost raportate 17 cazuri noi de cancer de col uterin numai la grupa de vârstă 15-64 de ani şi alte opt cazuri la femei de 65 de ani şi peste. Dacă, în 2011, 35 de femei au fost răpuse de această maladie, în prima parte a anului trecut au fost înregistrate alte 19 decese. Cu toate acestea, campania de vaccinare a fetiţelor de vârstă şcolară împotriva HPV, virusul care le poate provoca, mai târziu, cancerul de col uterin, se apropie de un eşec total. În prima jumătate a anului trecut, doar cinci fetiţe cu vârste între 12 şi 14 ani au fost vaccinate cu prima doză de vaccin anti HPV, alte şase au primit a doua doză şi doar patru pe cea de-a treia. Şi în 2011, numărul copilelor vaccinate a fost la fel de mic, dacă facem comparaţie cu anul 2010, când au fost efectuate în total 881 de doze, cele mai multe tocmai la grupa de vârstă 12-14 ani. 265 de fete au primit atunci prima doză de vaccin, din care doar 171 au fost vaccinate şi cu a doua doză, în timp ce a treia doză a mai fost efectuată numai în 109 cazuri. În total, doar 12 persoane au fost vaccinate cu toate cele trei doze în prima jumătate a anului 2012, în timp ce, în 2011, statisticile evidenţiază 48 de persoane, şi 187 în 2010. Autorităţile sanitare susţin că eşecul campaniei prin lipsa de interes a părinţilor pentru vaccinare anti HPV este cauzat de fapt de campania negativă din mass- media şi de strategia defectuoasă care a fost adoptată la introducerea acestei vaccinări la noi în ţară.
Intervalul de vârstă 16-26 de ani, cel mai expus contactării HPV
Până în prezent, aproximativ 150 milioane de doze de vaccin anti-HPV au fost administrate în întreaga lume şi numărul este într-o continuă creştere. Organismele europene şi internaţionale recomandă fără ezitare vaccinarea împotriva HPV, iar ca rezultat, peste 20 de ţări din cadrul Uniunii Europene desfăşoară în acest moment campanii de vaccinare împotriva HPV, inclusiv Bulgaria şi Cehia, cele două ţări lansând astfel de programe în anul 2012. Vaccinul anti-HPV asigură protecţie împotriva bolilor determinate de tipurile de HPV 6, 11, 16 şi 18 şi se adresează în general populaţiei feminine cu vârste cuprinse între 9 şi 45 de ani. Vaccinarea este recomandată în primul rând fetelor cu vârste cuprinse între 9 şi 15 ani, interval de vârstă unde eficacitatea sa este de 99 la sută, dar şi targetului secundar, respectiv populaţiei feminine cu vârste cuprinse între 16 şi 26 de ani. Pentru acest target secundar, s-a demonstrat imunogenitate crescută la administrarea vaccinului, acesta fiind intervalul cel mai expus contactării HPV. Se pot vaccina, de asemenea, şi tinerele de peste 26 de ani care nu s-au infectat cu HPV. Săptămâna Europeană de Prevenire a Cancerului de Col Uterin a fost creată special pentru a rezolva aceste probleme şi pentru a creşte gradul de conştientizare asupra cancerului de col uterin şi a modalităţilor prin care poate fi prevenit.