Conform proiectului de lege privind înfiinţarea regiunilor, România va fi împărţită în opt regiuni, Buzăul urmând să facă parte din Regiunea de Sud-Est – alături de Brăila, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea – cu capitala la Brăila, judeţ unde Agenţia de Dezvoltare Regională Sud-Est îşi are sediul în prezent, aflat sub conducerea baronului local Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele Consiliului Judeţean.
Astfel, povestea cu regionalizarea administrativ-teritorială a intrat în linie dreaptă, trecând de la stadiul de zvon politic la cel de proiect legislativ. După ce proiectul de regionalizare a României, propus de USL, a fost făcut public, se va declanşa cu siguranţă o competiţie acerbă între liderii politici locali. Miza o reprezintă banii, atribuţiile viitoarelor regiuni şi, mai ales, stabilirea centrelor de putere. Fiecare regiune de dezvoltare va fi condusă de un preşedinte regional, ales prin vot şi asistat de un consiliu regional. Asta din 2016. Deocamdată, în 2014, interimatul va fi asigurat de un preşedinte ales dintre preşedinţii de consilii judeţene, primarii şi consilierii judeţeni şi votat de aceştia. Stabilirea reşedinţei regiunii, adică a locului unde îşi va avea sediul preşedintele regional, va fi un punct
care va crea tensiuni. Iar cele mai mai frământări se profilează chiar în regiunea din care face parte Buzăul, Regiunea Sud Est.
Două nume pentru postul de guvernator
Presa avansa, luna trecută, două nume pentru postul de guvernator al regiunii, fiind vorba despre Nicuşor Constantinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa şi Miron Mitrea, senator de Vrancea. Nu este exclus însă ca Marian Oprişan, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, să-şi dorească această funcţie importantă, ori să apeleze la artileria grea de forţe ale partidului din care face parte, astfel încât Gheorghe Bunea Stancu să piardă lupta pentru stabilirea sediului regiunii Sud-Est la Brăila. În plus, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, nu şi-a ascuns dorinţa ca sediul viitoarei regiuni 8 să fie la el în judeţ şi chiar se vede preşedinte regional.
Este, de asemenea, greu de crezut, că influentul baron de Vrancea, Marian Oprişan, nu va încerca să tragă spuza pe turta lui. Cu asemenea concurenţă, Brăila are puţine şanse. Şi asta chiar dacă a încercat, şi oarecum a reuşit, după cum el declara în urmă cu puţin timp, să tragă de partea lui Galaţiul şi Tulcea.
Întâlnire tripartidă la Brăila
La Brăila, a avut loc, vinerea trecută, o întâlnire la care au participat preşedinţi de consilii judeţene, primari şi parlamentari din cele trei judeţe din regiunea de Sud-Est, care poate fi considerată, dintr-un anumit punct de vedere, una istorică. După cum se ştie deja, Gheorghe Bunea Stancu a invitat cei mai importanţi aleşi din Brăila, Galaţi şi Tulcea la o primă întrunire pe tema inerentei regionalizări. Tatonările au început, se pare, cu ceva vreme în urmă şi administraţiile celor trei judeţe şi-au conturat deja câteva proiecte comune. Iar asta este o dovadă clară că cel puţin în acel colţ al regiunii de dezvoltare Sud-Est, negocierile la nivelul celor trei judeţe sunt avansate şi s-au descoperit interese punctuale, concrete ale autorităţilor locale sau ale persoanelor care, pare-se, au bătut palma. Unde este Buzăul în toată această ecuaţie nu se ştie, la fel cum nu se ştie de ce nu se acţionează sub nicio formă.
Ce prevede proiectul
În forma avansată ca proiect, legea ar urma să intre în vigoare la 30 de zile de la amendarea Constituţiei. Documentul are 24 de pagini şi cuprinde tot ceea ce trebuie să se ştie despre modul cum vor funcţiona regiunile, cum vor fi aleşi preşedinţii, vicepreşedinţii sau consilierii regionali sau care sunt instituţiile fundamentale ale unei regiuni.
Iată cum arată primele două articole din lege:
Art.1
Prezenta lege reglementează regimul general al autonomiei regionale, precum şi organizarea şi funcţionarea administraţiei publice regionale.
Art.2
(1) Conform Constituţiei, teritoriul naţional al României este împărţit în 8 regiuni, iar fiecare regiune este formată din două sau mai multe judeţe, acestea din urmă având delimitarea teritorială existentă la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Cele 8 regiuni au următoarea denumire şi componenţă:
a) Regiunea Bucureşti-Ilfov: municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, cu reşedinţa în municipiul Bucureşti;
b) Regiunea Centru: judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, cu reşedinţa în municipiul Alba Iulia;
c) Regiunea Nord Est : judeţele Bacău, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Suceava şi Vaslui, cu reşedinţa în municipiul Piatra Neamţ;
d) Regiunea Nord Vest: judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, cu reşedinţa în municipiul Cluj-Napoca;
e) Regiunea Vest : judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş, cu reşedinţa în municipiul Timişoara;
f) Regiunea Sud Vest: judeţele Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj, cu reşedinţa în municipiul Craiova;
g) Regiunea Sud: judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman, cu reşedinţa în municipiul Călăraşi;
h)Regiunea Sud Est : judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea, cu reşedinţa în municipiul Brăila.
(3) Delimitarea teritorială a regiunilor se stabileşte prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege şi numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective prin referendum, care se organizează potrivit legii.
(4)Regiunile sunt unităţi administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia regională şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei publice regionale.
(5) Localităţile de reşedinţă ale regiunilor prevăzute la alin.2 pot fi schimbate numai prin lege, la propunerea consiliului regional exprimată prin hotărâre a consiliului regional adoptată cu votul a ¾ din numărul de consilieri care constituie consiliul regional.
(6) Sediul consiliilor regionale este în situat în localităţile de reşedinţă ale regiunilor. Sediul consiliilor regionale poate fi schimbat în cadrul localităţii de reşedinţă prin hotărâre a consiliului regional adoptată cu votul a ¾ din numărul de consilieri care constituie consiliul regional.
Potrivit proiectului de lege, numărul membrilor fiecărui consiliu regional se stabileşte prin ordin al prefectului regiunii, în funcţie de numărul locuitorilor regiunii, raportat de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precedă alegerile regionale, după cum urmează:
|
Numărul |
Numărul consilierilor |
|
până la 2.000.000 |
20 |
|
între 2.000.001-2.500.000 |
24 |
|
între 2.500.001-3.000.000 |
28 |
|
peste 3.000.000 |
32 |
Conform legii, din cadrul consiliului regional vor face parte următorii: preşedinţii de consilii judeţene care fac parte din Consiliile pentru Dezvoltare Regională, conform Legii nr.315/2004 privind dezvoltarea regională din România, cu modificările şi completările ulterioare, aceştia devenind membri de drept, fără a fi aleşi de către electori; primarii municipiilor care fac parte din Consiliile pentru Dezvoltare Regională, conform Legii nr.315/2004 privind dezvoltarea regională din România, cu modificările şi completările ulterioare, aceştia devenind membri de drept, fără a fi aleşi de către electori; primarii oraşelor care fac parte din Consiliile pentru Dezvoltare Regională, conform Legii nr.315/2004 privind dezvoltarea regională din România, cu modificările şi completările ulterioare, aceştia devenind membri de drept, fără a fi aleşi de către electori.
Primarii de oraş sau municipiu, consilieri regionali
Articolul 59 din lege stipulează şi cine poate candida pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Regional: preşedintele consiliului regional va fi ales prin votul egal, direct, secret şi liber exprimat al tuturor consilierilor judeţeni, primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene în funcţie, din unităţile administrativ teritoriale care compun regiunea respectivă, aleşii locali respectivi având calitatea de electori. Poate candida pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al consiliului regional oricare preşedinte al consiliului judeţean, primar sau consilier judeţean, în funcţie, din unităţile administrativ teritoriale care compun regiunea respectivă. Pentru calitatea de consilier regional poate candida orice primar de oraş sau municipiu, ori consilier judeţean, în funcţie, din unităţile administrativ teritoriale care compun regiunea respectivă.
Fondul pentru Dezvoltare Regională va fi alimentat din:
a) alocări directe de la bugetul regiunii;
b) resurse financiare atrase prin proiecte de la Uniunea Europeană;
c) alte resurse atrase din sectorul privat şi de la alte organizaţii internaţionale.
(2) În exerciţiul bugetar prezent, bugetul regional se va alimenta din transferuri de la bugetul naţional pentru următoarele categorii de cheltuieli:
a) Cheltuiele pentru activitatea de funcţionare a aparatului propriu;
b) Cheltuieli pentru dezvoltare regională;
c) Cheltuieli pentru activitatea de planificare şi programare regională;
d) Cheltuieli pentru cofinanţarea de proiecte europene şi strategice implementate în regiune.