*Guvernul a discutat despre necesitatea finanţării unor proiecte de protecţia mediului în zonele limitrofe
După ani de tergiversare, a fost nevoie de o criză economică pentru ca politicienii să recunoască importanţa canalului Siret-Bărăgan, o construcţie magistrală proiectată să traverseze şi Buzăul, care ar putea însemna salvarea agriculturii locale. Sumele pentru construirea canalului sunt imense şi ar putea fi acoperite fie din fonduri europene, fie printr-un parteneriat public-privat. Lucrurile se mişcă însă foarte încet. Responsabilii de la Bucureşti spun că lucrările la Canalul Siret-Bărăgan vor fi reluate anul acesta, după ce Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) i-a fost alocată o sumă cu 500 de milioane de euro mai mare decât cea din 2012, o parte din aceşti bani urmând a fi destinată continuării lucrărilor la Canalul Siret- Bărăgan, sistem care, după finalizare, ar putea asigura irigarea a 700.000 de hectare de teren agricol. Pentru realizarea lucrărilor la Canalul Siret-Bărăgan ar fi însă nevoie de 2,5 miliarde de euro, iar investiţiile pot fi continuate doar printr-un parteneriat public-privat, efortul financiar pentru statul român fiind mult prea mare. Până la identificarea surselor de finanţare, Guvernul a discutat despre necesitatea finanţării unor proiecte de protecţia mediului în zonele limitrofe Canalului Siret – Bărăgan. La sfârşitul anului trecut, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a prezentat o Notă în şedinţa de Guvern din decembrie, cu aceste investiţii necesare. În realizarea documentului s-a plecat de la premisa că sunt necesare lucrările de combatere a eroziunii solului, în această zonă, precum şi înlăturarea unor fenomene precum alunecări şi prăbuşiri de terenuri, inundaţii.
În toamna anului 2012, un grup de întreprinzători americani, care doresc să investească în Canalul Siret – Bărăgan, au verificat stadiul lucrărilor la acest obiectiv. Americanii vor să finanţeze un studiu de fezabilitate privind oportunitatea realizării acestei investiţii, iar în baza acestui studiu să investească efectiv în realizarea Canalului Siret-Bărăgan. Oamenii de afaceri americani s-au arătat interesaţi să investească însă doar în primul tronson al canalului, respectiv 50 de kilometri de canal de pe raza judeţului Vrancea. De acest proiect s-a arătat interesată, anul trecut, şi compania China National Agricultural Group Corporation.
Canalul Siret-Bărăgan ar permite irigarea a 700 de mii de hectare de teren
Canalul reprezintă o investiţie de mare amploare, estimată la circa 3,4 miliarde euro pentru 190 de kilometri, conform unor evaluări făcute încă din 2003 şi care includ şi sistemele de irigaţii. Doar realizarea canalului implică costuri de aproape 802 milioane de euro, iar sistemele de irigaţii alte 2,8 miliarde euro. Potrivit specialiştilor, cel mai important beneficiu va fi irigarea a aproximativ 700.000 de hectare de teren agricol din judeţele Vrancea, Buzău, Brăila, Ialomiţa şi Călăraşi. Canalul va reduce simţitor costurile cu energia electrică folosită la irigaţii şi va face posibilă aducerea apei pe terenuri neirigate în prezent. În plus, proiectul Canalului Siret-Bărăgan are şi potenţial turistic, prin cele cinci porturi ce ar putea fi construite pe canal, în oraşele Mărăşeşti, Focşani, Râmnicu Sărat, Buzău şi la Dridu. Construcţia primului tronson al Canalului Siret-Bărăgan a început în 1987, în lungime de 50 km. Acest tronson este amplasat pe teritoriul judeţului Vrancea, asigurând apa pentru irigarea unei suprafeţe de 154.283 hectare. Până în prezent, au fost construiţi 11 kilometri, iar pentru finalizarea a 50 de kilometri sunt necesare aproximativ 350 milioane euro.
Rezolvare cu 1,5 miliarde de euro
În judeţul Buzău, canalul de irigaţii cu amenajările aferente ar costa cam un miliard şi jumătate de euro, dar efectele construirii lui merită toţi banii. Producţiile agricole nu ar mai sta la mâna naturii, zootehnia s-ar putea dezvolta prin dublarea sau chiar triplarea efectivelor de animale şi, nu în ultimul rând, canalul ar servi inclusiv pentru transport naval, mult mai ieftin şi eficient. Astfel, pentru Buzău, realizarea canalului ar însemna beneficii imense, dar şi costuri pe măsură. Practic, numai pentru tronsonul care traversează Buzăul, ar trebui să se cheltuiască circa un miliard şi jumătate de euro. "Acest canal magistral în judeţul Buzău are o lungime de aproximativ 80 de kilometri. Realizarea canalului ar costa aproape 300 de milioane de euro, iar înfiinţarea celor cinci sisteme noi de irigaţii s-ar duce undeva la circa 1,2 miliarde de euro", preciza inginerul Claudiu Carpen, fost director al ANIF Buzău.
Cele mai mari probleme ar fi în Buzău
Statul a încercat să pregătească terenul pentru a da undă verde construcţiei, dar s-a poticnit în încercările de expropriere. Acesta ar fi fost se pare motivul pentru care Buzăul nu a fost încă inclus pe listă pentru reluarea licitaţiilor în vederea începerii lucrărilor de construcţie a canalului. Unii proprietari au aflat că magistrala ar urma să treacă pe terenurile lor şi au crescut preţurile mult peste valoarea de piaţă. Astfel de probleme ar mai fi şi în Ialomiţa, însă la noi sunt cele mai mari. Pentru agricultură, efectele realizării canalului ar fi cu adevărat spectaculoase. S-ar putea dezvolta industria viei şi vinului, zootehnia ar lua avânt prin dublarea sau chiar triplarea efectivelor de animale şi, nu în ultimul, canalul ar putea servi transporturilor comerciale şi de agrement. Printre alte beneficii ale canalului de irigaţii Siret-Bărăgan se numără şi o mai bună gestionare a riscului de inundaţii. Practic, noul canal ar putea prelua o bună parte din apa râului Siret, evitându-se astfel riscul unor viituri catastrofale.