Preşedintele Consiliului Judeţean, Cristinel Bîgiu, mai are de susţinut, la sfârşitul acestei luni, cu ocazia şedinţei ordinare a miniparlamentului judeţului, un examen important, pe lângă cel referitor la modul în care va dispune alocarea bugetului pentru unităţile administrativ-teritoriale buzoiene.
Este vorba despre modul şi rapiditatea în care va gestiona chestiunea excluderii din deliberativul judeţean a celor patru consilieri aleşi, la localele din 10 iunie 2012, pe listele Partidului Democrat Liberal şi care fie au rămas fără sprijinul organizaţiei judeţene fie, în cazul consilierului Ion Coman, a demisionat din Consiliul Judeţean.
Amestec în treburile interne ale unui partid
Testul pe care preşedintele Cristinel Bîgiu îl are de dat constă în încetarea abuzului de drept săvârşit, până acum, prin refuzul promovării proiectelor de hotărâre privind înlocuirea acestora sau, şi mai grav, scoaterea de pe ordinea de zi a şedinţei plenului din luna ianuarie a proiectului privindu-l pe consilierul Ion Coman, care, în răstimp de o lună, s-a răzgândit, dar după ce forurile de conducere ale partidului pe listele căruia a fost ales a luat act de demisie şi a întocmit şi depus la Consiliul Judeţean documentaţia privind înlocuirea sa.
În ceea ce-i priveşte pe ceilalţi trei consilieri aleşi pe listele Partidului Democrat Liberal – Adrian Burducea, Ion Burlacu şi Elena Damian, excluşi din partid în decembrie 2012, pentru trădare ori neimplicare în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie -, lucrurile sunt la fel de simple. Odată cu excluderea din partid, ei au pierdut, conform legii, şi sprijinul politic al PDL, fapt care conduce, automat, la pierderea calităţii de ales local.
Refuzul executivului Consiliului Judeţean de a proceda la punerea în practică a unor cereri de excludere din rândul membrilor deliberativului a unor consilieri aflaţi în asemenea situaţii precum cele de mai sus nu reprezintă, de fapt, decât un amestec al unei instituţii publice în problemele interne ale unui partid politic. Consilierii judeţeni nu trebuie să-şi exprime, prin vot, acordul sau dezacordul privind o asemenea măsură, ci pur şi simplu să ia act de decizia partidului care doreşte înlocuirea consilierilor.
O situaţie periculoasă
Lăsând la o parte argumentele expuse mai sus, situaţia neacceptării înlocuirii celor patru consilieri aleşi pe listele PDL şi rămaşi fără sprijinul politic al partidului poate avea şi alte consecinţe de ordin juridic ce s-ar putea răsfrânge asupra hotărârilor adoptate de plenul deliberativului judeţean, cel puţin asupra celor care necesită votul a două treimi din numărul aleşilor. În momentul de faţă, fără voturile Partidului Democrat Liberal (opt la număr) şi ale Partidului Poporului-Dan Diaconescu (patru), cei 21 de consilieri ai Uniunii Social Liberale nu pot impune, prin vot, adoptarea unor hotărâri precum cele privind patrimoniul, care necesită 22 de voturi din totalul celor 33 (32 de consilieri, cărora se adaugă cel al preşedintelui liberal al Consiliului Judeţean, Cristinel Bîgiu).
În cazul în care cei patru consilieri rămaşi fără sprijinul politic al Partidului Democrat Liberal vor vota alături de colegii liberali şi social-democraţi – drept mulţumire pentru faptul că aceştia nu au acceptat, chiar cu preţul unui abuz de drept, înlocuirea lor -, asemenea hotărâri întrunesc numărul de voturi necesar adoptării (25 voturi, faţă de necesarul legal de 22), însă asemenea hotărâri sunt nule de drept, putând fi oricând atacate în Justiţie şi anulate de instanţa de Contencios Administrativ.