Sâmbătă, 2 martie, şedinţa Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu”, din Râmnicu Sărat, a debutat cu un scurt moment de divertisment, susţinut de Matincă Costea, pe un text de Tudor Muşatescu, ”Un om cult” şi „Eu sunt Nică Titirează” de Ion Măgârdiceanu, finalizat cu aplauze.
A urmat lectorul de serviciu, Valeriu Perianu, cu poezie. Lectorul de astăzi, la prima lectură în Cenaclul „Alexandru Sihleanu” din Râmnicu Sărat, vine din Brăila, este licenţiat în filozofie, a debutat în 1972, cu două poeme, în revista „Amfiteatru”, a colaborat la: „Cronica”, „România Literară”, etc. A publicat în volum: „Fiinţa paradoxală şi nefiinţa estetică” (filozofie), cu o prefaţă semnată acad. Constantin Bălăceanu Stolnici, Ed. „Junimea” Iaşi, 2003, „Intermundii” (poezie), Ed. „Junimea” Iaşi, 2003, „Poeme în travesti” (poezie), Ed. „PIM” Iaşi, 2004, „Ghid de conversaţie pedagogică” (poezie), Ed. „Golia” Iaşi, 2005, „Teoria realităţii totale * Raţiuni paraxine” (filozofie), bilingvă (engl.- rom.), Ed. „Estfalia” Bucureşti, 2011. Grupajul de poezii, prezentat astăzi, face parte din viitorul volum „Atelier de reparat idei”, alcătuit din trei părţi: I – Idei dezbătute pe nicovală; II – Idei tratate cu logică de fier; III – Idei împletite manual. Autorul cultivă poezia de idei, fără constrângeri, cu aforisme, contradicţii, filozofie, coerenţă şi fluenţă, conciziune. Este un talent cultivat, trăitor în Cuvânt, profunzime în expresia lirică. Şi te bucuri când ai ocazia să faci cunoştinţă cu poezia bună. Se poate vorbi mult despre această poezie, la general şi particular. Vom da două exemple: „Ecarisaj umanitar”, <Gunoaiele poluate cu oraşe / Pet-urile poluate cu râuri / Seceta poluată cu ploaie / Vremea poluată cu prognoze / Aerul poluat cu respiraţii / Exploziile poluate cu atentate / Luna poluată cu îndrăgostiţi / Sexul poluat cu internet / Moartea poluată cu boală / Nimicul poluat cu infinit / Restul poluat cu mine> şi „Interfaţă”, <Mereu Dincolo / de la mine încă ceva / viaţa de probă nu începe / şi nu termină nimic / Există o interfaţă extrauterină / tatăl meu şi Tatăl nostru / Mereu Aici / un du-te vino de idei / suicid-genocid / simularea creaţiei / Fiecare om este născut / să rateze omenirea / pentru a fi martorul ei / la ce se întâmplă cu soarta.> Prestaţia domniei sale a fost salutară. Îl aşteptăm la o nouă lectură, când ne mai doreşte, ţinând cont de distanţă.
„Dl Perianu, oaspetele nostru, ne-a prezentat o poezie veritabilă. Creaţiile sale sunt înveşmântate într-o „folie” de metafore ce le conferă valoare literară incontestabilă. O prezenţă ce ne onorează. Îl mai aşteptăm.” (Matincă Costea)
„E un gen de poezie care cere atenţie. Substratul poeziei dlui Perianu este foarte incitant, te face să gândeşti de două ori ce mesaj a vrut să transmită. Îmi place foarte mult şi îi mulţumesc că a ales să lectureze la noi, la Râmnic, şi îi doresc succes mai departe.” (Valeria Popa)
„Din lectura de astăzi se desprinde faptul că autorul este un erudit şi de la început îl felicit pentru capacitatea de a da o altă direcţie poeziei. Este clar o poezie postmodernistă, pe care o pot clasa în simbolism, un simbolism al zilelor noastre. Poezia „Agentul 007”dă o definiţie nouă poeziei de dragoste: <Poezia de dragoste / este un roman poliţist / cu o crimă perfectă / Autorul nu este un criminal / iar victima îşi merită soarta / Nimic nu este mai dăunător / decât abuzul de sentimente.> Oare să fie o crimă poezia? Să ne întâlnim, aici, cu o nouă avangardă? „Ecarisaj umanitar” exprimă scene, imagini macabre, dure, care reflectă, probabil, în gândirea Eu-lui liric, atmosfera care ne sufocă, în perioada pe care o traversăm, făcând legătura, ca şi în poezia „Dante infernal”, cu o anumită poezie a Evului Mediu. În „Moaşte sentimentale” autorul ne întăreşte părerea că este un simbolist, că este adânc în gândirea poetică, plină de metafore. Îl felicit pentru modul plastic de exprimare.” (Aneta Pioară)
„Referitor la poezia prezentată astăzi, este o poezie plăcută, foarte bună. Privind regulile poeziei, am ajuns la concluzia: în vremea lui Eminescu, Sihleanu, erau mai puţine şi mai clare. Acum ai două şanse: una, să înveţi toate regulile şi să uiţi de poezie, a doua, să scrii poezie, să te preocupi mai puţin de reguli. Dacă vrei să afli ce ai gândit, trebuie să asculţi mai mulţi critici. (Dumitru Hangu)
„O poezie destul de elaborată, gândită. Dl Valeriu Perianu face o analiză cu puţină filozofie sau multă filozofie în puţine cuvinte. O poezie concisă. „Chirurgie inestetică” este o poezie coerentă. Vorbeşte de transplant de suflet. Domnul Zeus este singur autorizat să facă acest transplant. Este răzbătută de un sentiment religios, o poezie modernă. O poezie care transmite un mesaj clar, dar trebuie recitită. La prima lectură are o muzicalitate, după ce o reciteşti înţelegi ce a vrut să spună. O poezie pătimaşă, pune suflet în ceea ce face. „Moaşte sentimentale”, <În acest poem ca într-o urnă / îmi zac rămăşiţele sufleteşti>, se defineşte pe sine. Poezia de dragoste este ca o investigaţie. Multe aforisme îmbrăcate în metafore. Lectura se face cu plăcere şi chiar recititul. Fiecare găseşte în poezie ceea ce caută.” (Laurenţiu Selegian)
„Nu am mai auzit de mult o poezie modernă. Este un text aparte. În „Agentul 007” este vorba de zbuciumul sufletelor îndrăgostite. În general poeziile îmi plac.” (Nicolae Constantinesu)
„Mi-a plăcut, m-a captivat. Cred că dl Perianu se hrăneşte cu poezie, este motorul vieţii dânsului şi degajă un aer de tinereţe spirituală. Poezia este ca o construcţie, o arhitectură bine studiată şi originală. Expresia stilistică este în raport cu stilul de viaţă al poetului. Am remarcat cuvintele potrivite, pline de calitate şi bogăţie spirituală deosebită. Un maestru al limbajului poetic.” (Adrian Câmpeanu)
„Cred că avem privilegiul să avem în faţa noastră un poet adevărat. Ascultând poezia, mi-a lăsat impresia unui poet profund, care şi-a construit opera pe baza unei antiteze, care dă impresia de tunel cilindric. Această antiteză pune faţă în faţă prezentul şi trecutul, şi scoate în evidenţă un poet care prin vers alb, deşi pare contemplativ la început, este un tip de filozof chirurg, care taie şi analizează cu ajutorul figurilor de stil: epitete, metafore şi hiperbole. Uşurinţa cu care scrie vers alb, mă duce cu gândul la asemănarea cu poetul Camil Petrescu. Aici i s-ar potrivi asemănarea din cu versurile din poezia „Ideea.” (Georgeta Iuga)
„Am remarcat că poeziile se situează undeva la graniţa dintre materialism şi idealism, dar nu putem învinge materialismul. Pledează pe trăirile cotidiene ale omenirii, uneori greu de realizat. Am remarcat câteva poezii care m-au trimis pe tărâmul religiei. „De neînţeles”, se concretizează natura duală a fiinţei umane, care de la naştere şi până la moarte este în pemanentă incertitudine şi schimbare. O incertitudine până în momentul final al vieţii după echilibrul sufletesc oferit de marele Arhitect al omenirii. „Chirurgie inestetică” este o antiteză profundă a vieţii de cuplu, <bărbat-femeie> şi cuplul, <viaţă-moarte>. Prima strofă este antiteză a cuplului <bărbat-femeie>, cu transplantul de suflet. <Domnul zeu este / singurul chirurg / care face pe viu / transplant de suflet.> Transplantul este poezia de natură avangardistă ce ne va trezi întotdeauna la realitate.” (Elena {elaru)
Sâmbătă, 9 martie, începând cu ora 11.00, lectorul de serviciu al şedinţei Cenaclului „Alexandru Sihleanu” va fi Vasile Ghinea.