Administraţiile locale buzoiene nu se înghesuie să se împrumute la Trezoreria Statului pentru plata arieratelor. Potrivit datelor furnizate de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Buzău, până acum au fost aprobate doar două cereri de împrumut. Este vorba despre solicitarea depusă de Primăria Rm. Sărat pentru 941.724 lei şi cererea Unităţii Administrativ Teritoriale Nehoiu, pentru suma de 1.758.120 lei.
Alte două cereri sunt în curs de soluţionare. Primăria Smeeni a cerut un împrumut cu o dobândă egală cu nivelul ratei dobânzii de politică monetară practicată de Banca Naţională a României.
Tot în analiză este şi cererea Primăriei Buzău, care încearcă să obţină un împrumut de circa 16 milioane lei, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 3/2013 privind reglementarea unor măsuri pentru reducerea unor arierate din economie. Pentru a contracta acest împrumut, Primăria Municipiului Buzău a primit girul Consiliului Local în şedinţa de la sfârşitul lunii trecute. Municipalitatea are nevoie de bani pentru a putea achita 42 de miliarde lei vechi pentru lucrări de salubritate, 45 de miliarde lei subvenţia la energie termică pentru populaţie, plus subvenţia la transportul de călători. Cu o mare parte din sumă vor fi achitate datoriile unităţilor şcolare la utilităţi, în mod special. Împrumutul va fi pe cinci ani, iar municipalitatea va începe să achite creditul din luna următoare aprobării lui.
Arierate de 50 de milioane lei la sfârşitul lunii trecute
Cele patru unităţi administrativ teritoriale nu sunt singurele cu arierate din judeţul Buzău. Alte 34 de primării şi Consiliul Judeţean erau în aceeaşi situaţie la data de 28 februarie 2013, potrivit oficialilor Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Buzău, soldul arieratelor fiind la sfârşitul lunii trecute de 49,21 milioane lei. Cap de listă era municipiul Buzău – 18.510.170 lei, urmat de municipiul Rm Sărat – 8.467.638 lei, Consiliul Judeţean – 6.913.569 lei, Mărăcineni – 5.388.169 lei şi Nehoiu – 1.993.787 lei. Deloc de neglijat sunt datoriile celorlalte unităţi administrative teritoriale: Vâlcelele – 50.616 lei, Podgoria – 129.537 lei, Ziduri – 74.997 lei, Cislău – 253.077 lei, Robeasca – 197.684 lei, Chiojdu – 1.055.737 lei, Topliceni – 359.600 lei, Pardoşi – 22.836 lei, Valea Salciei – 48.985 lei, Săpoca – 324.314 lei, Mânzăleşti – 65.966 lei, Cernăteşti – 821.188 lei, Căneşti – 98.492 lei, Valea Râmnicului – 147.951 lei, Largu – 154.801 lei, Bisoca -18.240 lei, Luciu – 194.870 lei, Brădeanu – 102.224 lei, Murgeşti – 143.376 lei, Zărneşti – 321.002 lei, Siriu – 103.725 lei, Cătina – 437.098 lei, Cozieni – 53.954 lei, Măgura – 956 lei, Breaza – 188.184 lei, Tinteşti – 265.990 lei, Pănătău – 1.124.690 lei, Bozioru – 44.291 lei, Vipereşti – 185.159 lei, Năeni – 102.381 lei, Smeeni – 738.416 lei, Gherăseni – 65.134 lei, Vadu Paşii – 44.564 lei.
Ordonanţa de Urgenţă 3/2013 obligă autorităţile locale care înregistrau arierate la 31 ianuarie 2013 să reducă volumul acestora cu cel puţin 85% în termen de două luni, deci până la 31 martie, în caz contrar Trezoreria urmând să le reţină sumele ce le revin şi cu acestea să limiteze arieratele cu pricina.
Pentru a le ajuta, ordonanţa prevede că, până la 29 martie 2013, Trezoreria Statului poate împrumuta administraţiile locale din vărsăminte din privatizare, pe o perioadă de cinci ani, la o dobândă egală cu nivelul ratei dobânzii de politică monetară practicată de Banca Naţională (5,25%/an, în prezent). Suma totală ce a fost alocată în acest scop este de 800 milioane de lei (177 milioane de euro), dar nu este clar ce se va întâmpla dacă suma totală nu ajunge.
„N-am curajul să mă împrumut. N-o să-mi dea nimeni bani să-l achit“
Cel puţin un primar din judeţul Buzău nu se împrumută de la Trezorerie pentru a-şi achita arieratele. Este vorba
despre primarul comunei Vintilă Vodă, Constantin Petcu, care spune că nu are arierate de achitat. „N-am arierate, n-am datorii. Nici bani nu am, dar nici datorii. M-am menţinut aşa, pentru că ştiu ce înseamnă. N-o să-mi dea nimeni bani să achit împrumutul. E o comună săracă, n-am curajul să mă împrumut. De-abia ne abţinem să nu facem datorii“, spune primarul comunei Vintilă Vodă. Bugetul localităţii a fost anul trecut 23 de miliarde lei vechi, inclusiv şcolile şi căminul de bătrâni.
Ordonanţa de urgenţă privind plata arieratelor la nivel local aprobată de Guvern stabileşte că fondurile din TVA şi impozitul pe venit sunt alocate pentru achitarea arieratelor, precum şi pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală, prioritară fiind însă stingerea datoriilor. Ordonanţa a fost publicată în Monitorul Oficial la sfârşitul săptămânii trecute.
În forma avizată de Guvern, ordonanţa prevede că, până la 31 decembrie 2013, banii se repartizează pentru achitarea arieratelor, precum şi pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală. Este prevăzut în acelaşi timp că fondurile sunt alocate prioritar pentru stingerea arieratelor. Este introdusă şi o prevedere care stabileşte că, pentru unităţile teritoriale care nu înregistrează arierate, banii sunt alocaţi pentru proiecte de dezvoltare locală. În forma prezentată la începutul acestei săptămâni pe site-ul Ministerului Finanţelor se arată că suma din cota defalcată din impozitul pe venit şi taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, precum şi sumele reţinute ca urmare a aplicării gradului de necolectare a impozitelor şi taxelor locale se repartizează „numai” pentru achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcţionare şi/sau de capital, în ordinea cronologică a vechimii arieratelor, până la achitarea integrală a acestora. Aceeaşi variantă mai stabilea că, după achitarea integrală a arieratelor, pot fi alocate sume şi pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală şi a proiectelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală.
La sfârşitul lunii ianuarie, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care administraţiile locale care înregistrau la acea dată arierate, respectiv datorii al căror termen scadent a fost depăşit cu 90 de zile, au fost obligate să reducă volumul acestora cu 85% până la finele lunii martie. În caz contrar, Ministerul Finanţelor ameninţa cu blocarea plăţilor către trezoreriile administraţiilor vizate.