Procesul de modificare a Constituţiei a intrat în linie dreaptă, fiecare grup parlamentar trimiţând deja către comisia special constituită aşa-numitele „teze politice”, respectiv principiile sale pentru revizuirea ce va avea loc în vară.
Grupurile parlamentare au avut termen-limită data de luni, 11 martie, ora 16,30, pentru finalizarea şi comunicarea acestor teze politice. Ziarul OPINIA prezintă, în serial, în ce mod doresc partidele politice parlamentare – Uniunea Social Liberală (PNL+PSD+PC+UNPR), Partidul Democrat Liberal, Uniunea Democrată a maghiarilor din România şi Partidul Poporului-Dan Diaconescu – să fie revizuită legea fundamental a României.
Uniunea Democrată a Maghiarilor din România pune, în propunerile sale de modificare a Constituţiei, accent pe drepturile minorităţilor şi aduce în discuţie introducerea limbilor regionale în zonele în care predomină naţionalităţile conlocuitoare. Între cele 27 de teze se găseşte şi eliminarea sintagmei de „stat naţional” din Constituţie, posibilitatea acordării unui statut special pentru regiunile unde majoritatea populaţiei aparţine minorităţilor, reprezentarea proporţională a acestora în instituţiile statului, eliminarea instituţiei prefectului. Pe lângă aceasta, se regăsesc pe listă restrângerea atribuţiilor preşedintelui, limitarea ordonanţelor de urgenţă şi a asumărilor de răspundere, dar şi trecerea Ministerului Public în subordinea Ministerului Justiţiei.
Iată tezele UDMR pentru revizuirea Constituţiei:
1. Eliminarea caracterului naţional al statului, definirea României ca „stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil”, care „are ca fundament solidaritatea cetăţenilor” săi;
2. Recunoaşterea minorităţilor naţionale istorice ca factori constitutivi ai statului;
3. Forma de guvernământ: parlamentar, alegerea preşedintelui de către Parlament;
4. Limbă regională: în zonele unde o minoritate naţională are o pondere semnificativă, limba acestei minorităţi se va considera limbă regională; condiţiile utilizării unei limbi regionale se vor reglementa prin lege organică;
5. Drepturile minorităţilor naţionale: introducerea prevederilor Cartei Europene a limbilor naţionale sau minoritare şi principiile înscrise în Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale.
6. Introducerea obligaţiei autorităţilor de a consulta organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale înainte de luarea unor decizii care le privesc, respectiv abtinerii statului de a lua „măsuri care, modificând proporţiile populaţiei din arii locuite de persoane aparţinând minorităţilor naţionale, ar putea avea drept consecinţă pierderea drepturilor şi libertăţilor în principiile înscrise în Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, şi Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare”;
7. Se va asigura reprezentarea proporţională a minorităţilor naţionale în conducerea instituţiilor statului; modalităţile de exercitare a acestui drept se vor reglementa prin lege organică.
8. Protecţia mediului: protejarea spaţiilor verzi.
9. Elemente de transparenţă în procesul decizional şi legislativ;
10. Garantarea dreptului de proprietate privată;
11. Structura Parlamentului: departajarea clară a modalităţilor de alegere şi a competenţelor celor două camere;
12. Incompatibilităţile;
13. Referendumul;
14. Clarificarea raporturilor interinstituţionale dintre puterile statului astfel: dintre Parlament şi Guvern, în interiorul puterii executive dintre preşedinte şi Guvern, dintre Parlament şi preşedinte; dintre preşedinte şi puterea judecătorească (de exemplu eliminarea prerogativei Preşedintelui de a participa la şedinţele Consiliului Superior al Magistraturii), dintre Parlament şi puterea judecătorească, dintre Guvern şi puterea judecătorească;
15. Clarificarea obligaţiei preşedintelui României de a numi persoanele propuse pentru anumite funcţii de către autorităţile competente, respectiv posibilitatea acestuia de a refuza în anumite limite aceste numiri;
16. Eliminarea posibilităţii angajării răspunderii Guvernului pentru un proiect de lege;
17. Eliminarea posibilităţii Guvernului de a emite ordonanţe de urgenţă;
18. Administraţia publică locală: autonomia locală;
19. Introducerea posibilităţii acordării, prin lege organică, a unui statut special anumitor zone tradiţionale;
20. Descentralizarea serviciilor publice;
21. Desfiinţarea totală/parţială a instituţiei prefectului, restrângerea atribuţiilor acestuia la controlul legalităţii actelor adoptate de autorităţile publice locale;
22. Sistem electoral proporţional pentru alegerea Camerei Deputaţilor (reglementare constituţională);
23. Autoritatea judecătorească: definirea mai clară a răspunderii magistraţilor pentru erorile judiciare săvârşite, compunerea înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (limitarea recrutării membrilor doar la „judecătorii care au o vechime de cel puţin cinci ani într-o curte de apel”), competenţă în compunerea Consiliului Superior al Magistraturii;
24. Ministerul Public şi Statutul procurorilor: clarificarea caracterului Ministerului Public ca o autoritate care face parte din Executiv, condusă de Ministerul Justiţiei, care propune procurorul general şi şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
25. Curtea Constituţională;
26. Revizuirea Constituţiei: limitele revizuirii Constituţiei să se restrângă la garantarea independenţei, indivizibilităţii şi integrităţii teritoriale a statului român, respectiv democraţiei constituţionale, pluralismului politic şi al independenţei justiţiei;
27. Economia şi finanţele publice.