Până în vara anului 2015, toate spitalele din ţară trebuie să treacă prin procesul de acreditare, care implică respectarea unei multitudini de indicatori de performanţă, în caz contrar, acestea nu vor mai putea încheia contracte cu Casele de Asigurări de Sănătate şi vor rămâne fără finanţare.
{i Spitalul Judeţean de Urgenţă din Buzău a intrat în cursa pentru obţinerea certificatului de acreditare CoNAS (Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor), iar acum aşteaptă controlul. Asta se va întâmpla în a doua parte a acestui an. Evaluatorii externi au obligaţia de a culege datele pe teren, a completa formularele specifice şi de a prezenta un raport în care să consemneze strict datele culese, fără a face acreditări, clasificări sau altă interpretare cu tentă decizională, acestea fiind exclusiv în sarcina Unităţii de Analiză şi Acreditare. În cadrul evaluării, comisia va urmări mai multe aspecte legate de partea medicală, cea tehnică, de infrastructură şi de dotare a spitalului, toate pregătirile necesitând resurse materiale şi umane destul de importante. Asta înseamnă că urmează o perioadă grea pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău, care va fi verificat în a doua jumătate a anului. Până atunci, o firmă de consultanţă din Craiova cu care Spitalul Judeţean are încheiat un contract în acest sens efectuează procedurile necesare în vederea acreditării şi transmite paşii ce trebuie urmaţi pentru a fi îndeplinite condiţiile cerute. Zilele trecute au fost postate pe site-ul spitalului mai multe formulare utile cadrelor medicale, dar şi proceduri, protocoale şi ghiduri. Acreditarea este însă greu de obţinut în situaţia în care se află în acest moment unitatea. Sunt mii de criterii care trebuie
respectate, iar riscul de a nu fi acreditat ca spital ar însemna să nu se mai poată încheia contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate pentru decontarea serviciilor.
Personal specializat insuficient
Condiţiile de cazare şi aparatura medicală vor fi criteriile importante urmărite într-un spital la acreditare. Potrivit acestora, trebuie să existe cel mult şase paturi în salon, 7 mp fiind spaţiul recomandat pentru un singur pat, aparatură medicală verificată, toţi angajaţii să poarte ecusoane cu numele şi funcţia şi personal specializat suficient, condiţie greu de îndeplinit în acest moment când din cele 1.423 posturi aprobate sunt vacante 231. Este vorba despre 22 posturi de medici, cu deficit în specialităţile Oncologie, Neonatologie, Radiologie şi UPU-SMURD, 117 de asistenţi medicali, 35 de infirmiere, 36 de îngrijitoare şi 21 de posturi reprezentând categorii de personal. {i asta pentru că numai anul trecut, 45 de persoane, dintre care 2 medici, 26 asistenţi medicali, infirmiere 10 şi 3 îngrijitoare au încetat raporturile de muncă cu Spitalul Judeţean, fie prin pensionare, fie cu acordul părţilor sau a voinţei unilaterale a uneia dintre părţi. De aceea, DSP recomandă reluarea procedurilor de concurs pentru acoperirea deficitului de personal ori redistribuirea personalului.
Cele amintite mai sus sunt însă criteriile minimale urmărite de evaluatori, iar acreditarea va fi valabilă pe o perioadă de cinci ani. În ceea ce priveşte aparatura însă, recent, tomograful Spitalului Judeţean de Urgenţă s-a defectat din nou. Între timp, el a fost reparat, dar nu se ştie cât timp va mai funcţiona. De aceea, un nou tomograf a fost trecut pe lista de investiţii prioritare, transmisă zilele trecute la Ministerul Sănătăţii, dar şi un RMN, o trusă de intervenţie laparoscopică, mese de operaţii, precum şi aparatură de anestezie. Lista este completată de fonduri pentru reabilitarea blocului operator, pentru centrala termică şi pentru reparaţia liftului. Tomograful s-a defectat în fiecare an. Computerul este fabricat în 2001, iar uzura fizică acumulată în cei nouă ani de funcţionare la Spitalul Judeţean face ca o nouă reparaţie a tomografului să nu se mai justifice.
Neobţinerea acreditării în 5 ani duce la desfiinţarea spitalului
Odată obţinută, acreditarea este valabilă cinci ani, timp în care CoNAS nu mai face controale la faţa locului decât dacă primeşte sesizări din partea pacienţilor cum că în unitatea respectivă există nereguli. După perioada de cinci ani, o echipă de evaluatori va verifica din nou dacă se respectă indicatorii stabiliţi de metodologia adaptată la cerinţele Uniunii Europene.
Neobţinerea acreditării în termen de 5 ani de la emiterea autorizaţiei de funcţionare conducând la desfiinţarea spitalului în cauză.
Acreditarea garantează faptul că spitalele funcţionează la standardele stabilite potrivit prezentului titlu, privind acordarea serviciilor medicale şi conexe actului medical, certificând calitatea serviciilor de sănătate în conformitate cu clasificarea spitalelor, pe categorii de acreditare. Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor este o instituţie cu personalitate juridică, ce funcţionează în coordonarea primului-ministru, fiind finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat. Din Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor fac parte reprezentanţi ai Preşedinţiei, Guvernului, Academiei Române, Colegiului Medicilor din România, Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România.